Question

“Mult iubea mos Gheorghe caii, si pe cei de la trasura, si pe cei de la bihurca (...), Mos Gheorghe zambi numai; biciul suiera o vorba de sarpe; caii lungira trapul, scuturand comele grele, fluturand cozile lungi...
-Nu mai pot! Mor de sete! Rasufla Olguta, rasturnand in trasura bratul de sulfina smulsa voiniceste.
-Tante Alice!
-Ce-i Monica?
-Mai e mult pana acasa?
-Acus ajungem!
Monica parca ar fi vrut sa nu mai coboare niciodata din trasura fara numar si cu sulfina: trasura vacantei.
Caii se oprira si, smucind de hamuri, trecura pragul portii la trap (...) Risipa alba a caselor ograzii, cu cea din mijloc larga si adanca si stapana peste toate, rasari co o luminoasa manastire fara turle si calugari in ochii Monicai.
Sforcaind, caii se oprira la scara... In framatul de vita verde al pridvorului, zorele multicolore cascau fraged.
Mos Gheorghe, mai-marele grajdului, avea locuinta la curtea boiereasca: incapere inalta, bine varuita, cu pat curat, ferestrele cat icoana cea mare a bisericii din sat (...) Dar mos Gheorghe avea si gospodaria lui. Casuta cea mai la o parte din sat si cea mai apropiata de curte (...)
In dosul casei, cam pe deal, se intindea livada cu pruni si visini care cobora primavara din cerul albastru in straie mirositoare; devale se largea ogorul in care iese graul verii ca o inviere din biserica.
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)”



1. Alege, din fragmentul de text citat, un enunt care te inspira. Noteaza-l si exprima-ti parerea despre semnificatia acestuia.
2. Incearca acum sa scrii versuri. Stai comod pe sezlong si trransforma textul dat in poezie.
3. Imagineaza-ti ca esti unul dintre elevii care ar putea invata la Prima Scoala Romaneasca din Scheii Brasovului. Redacteaza, in spatiul de mai jos, o scrisoare in care vei nota acele calitati care te recomanda sa studiezi aici.
Ultimul exercitiu nu are legatura cu fragmentul citat.

Dau coronita + multumesc!

Answer 1

1. Alege, din fragmentul de text citat, un enunt care te inspira. Noteaza-l si exprima-ti parerea despre semnificatia acestuia.

,, ... biciul suiera o vorba de sarpe..." = Tot fragmentul este înfiorător de răscolitor, te trimite să vezi nerăbdarea şi frumuseţea vieţii oglindită dinspre oameni spre necuvântătoare şi obiecte, dar şi invers ... biciul, obiect însufleţit de mâna omului, se transformă în trup de şarpe şi-şi lasă sunetul să declanşeze spaima aruncată în pas năvalnic de cal. 

2. Incearca acum sa scrii versuri. Stai comod pe sezlong si trransforma textul dat in poezie.

Drum ...

Moş Gheorghe caii-ntinde
Un bici venin şoptind
Olguţa-i însetată tare
Şi plânge, suspinând.

În cu rtea casei intră
Şi caii spumă se opresc
Ograda-i floare toată
Ferestre mari zâmbesc.

Şi-n dosul casei e livadă
Cu vişini, pruni şi nuci
Şi cerul binecuvintează
Pământ şi oameni vii.

Moş Gheorghe caii priponeşte
Curata-i casă prag senin
Olguţa râde, râde toată
Ce bine, bine e aici!




3. Imagineaza-ti ca esti unul dintre elevii care ar putea invata la Prima Scoala Romaneasca din Scheii Brasovului. Redacteaza, in spatiul de mai jos, o scrisoare in care vei nota acele calitati care te recomanda sa studiezi aici.
 
                                                                              Marţi, 27- iunie-2016
 
                                           Scrisoare ... ,
 
                        Zi de vară până-n seară că gânduri multe şi senin. Să scriu despre a mele calităţi care mă recomandă să fiu elevul primei şcoli româneşti din Scheii Braşovului ...
                        Da, sunt o persoană crescută în dragoste şi-n respect pentru valorile noastre autentice, româneşti, adormită în cânt de doină şi-n lumina licărindă a curatei căndeluţe. Sunt mângâiată prin somn şi crescută în cuvânt.
                        Aud sunetele şi dincolo de tăcere, simt sufletul şi de-aici şi de departe. Respir frumuseţea pasului şi bunătatea celui ce-o ştie a o  dărui ... iubesc omul ce-şi poartă vorba şi-ţi vorbeşte portul.
                         Aceasta sunt eu ... un suflet apărut din sân curat de familie de la munte ce-şi vrea a-şi bucura părinţii şi-aş aşeza cap, în fiecare zi sau noapte, pe perna preacurată a faptei celor şapte ani sublimi.
 
                                                                        Şi-acum mă-nclin,
                                                                                  Aceeaşi, Daniela