Question

O compuere cu titlul ”De ce sunt fericit?”

Answer 1

De ce sunt fericit?

Merg pe strada aglomerată. Calc pe trotuarul rece, merg ritmic, pas cu pas. Privesc în jur: chipuri goale, reci și înghețate. Totul e mohărât, e un lanț veșnic al zilei. Mă trezesc, merg la muncă, mă duc acasă obosită. Sunt ca toată lumea, pierdută printre chipuri goale și reci, pierduă într-o mulțime de oameni. Nu-mi găsesc locul. Mă plimb, privesc în față cu un chip înghețat... ce mi-e dat să fac în viață? Să fiu o cărămidă din zidul de oameni care vin și pleacă? Mi-e dat să arunc priviri reci când sufletul mi-e cald?
Poate că nu sunt ca ceilalți. Eu simt o căldură în piept și o dragoste, o dragoste pentru viață.. dar poate nu doar eu o simt. Poate și ceilalți o maschează ca mine. Poate că sub alte fețe reci se află o căldură, alături de frica de a fi judecat. De ce mi-e frică de judecată? Pentru că oamenii ar spune că-s ciudată. Ei cred că e rău să fi diferit. De atâtea ori îmi zic că nu-mi pasă de ceea ce spun ei, dar totuși îmi pasă...
Repet lanțul obișnuit al zilelor. Plec, mă întorc și iar plec. Mă arunc în pat, ruptă de oboseală. Închid ochii și alte mii de gânduri îmi vin în cap. Eu de ce sunt fericită? Ce mă face fericită? Mă face oare fericită să fiu rece ca ceilalți? Mă face oare fericită să-mi ascund bucuria și căldura? Nu, nu asta mă face fericită! Strig în gura mare ca răspuns pentru gândurile mele. Atunci de ce continui s-o fac? De ce aleg tristețea?
Mă trezesc de dimineață. Privesc spre dulap: de ce să port hainele mele negre? De ce să fiu ca ceilalți? Mă îmbrac cât de colorat pot și-mi las părul liber. Astăzi nu mă va interesa ce spun ceilalți!
Ies din casă, dar în loc să-mi iau fața goală și rece pornesc cu un zâmbet cald pe față. Priviri de gheață mi se aruncau neîncetat. În mine se purta o bătălie: Să mă doară? Să fiu iarăși ca ceilalți? Să continui să fiu eu însămi?
Dar nu mi-a păsat. Mi-am pus căștile în urechi cu muzica mea preferată la maxim, urmând să merg fericită. Nu mai voiam să fiu ca ei. Voiam să fiu fericită.
Au trecut zile întregi și străzile mohorâte s-au umplut de culoare. Lumea se dezlănțuia și bucuria puse stăpânire peste lume.
Totul poate începe cu tine! Fericirea nu e în simplitate. Fericirea este înăuntrul nostru. Dacă vrem să aflăm ce este fericirea trebuie să fim noi înșine și vom afla.