o compunre la muzeu in care sa aiba predicatre verbale si predicate nominale
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Am mers să vizitez Muzeul Național de Istorie ,un monument istoric,care prezintă istoria României din paleolitic până în epoca modernă. Un ghid amabil și bun cunoscător ne-a însoțit pe noi,câțiva vizitatori,explicându-ne că departamentele principale ale muzeului sunt: arheologia preistorică, dacică, greacă, romană și medievală, istorie, numismatică , Tezaurul național, lapidarium(colecție de pietre sculptate), laboratoare de restaurare și biblioteca. Am aflat că numărul total al exponatelor este de peste 670.000 de piese și că Muzeul National de Istorie este alcătuit din 60 de săli cu exponate valoroase, care aduc în prim- plan istoria românilor. Epoca paleolitică, cultura materială și spirituală a geto-dacilor, războaiele daco-romane și transformarea Daciei în provincie a Imperiului roman, apariția și definitivarea structurilor de putere ale statului în societatea medievală, domniile fanariote, revoluția burghezo-democratică de la 1848, câștigarea Independenței, declanșarea celor doua războaie mondiale și intrarea României sub influența rusească sunt câteva dintre evenimentele majore ale istoriei care se regăsesc în muzeu. Printre exponatele care fac senazație în muzeu se numără Cloșca cu puii de aur și o copie a Columnei lui Traian.Auzisem multe povești despre această cloșcă și am cerut detalii.
,, Povestea lui este interesantă, chiar dacă e mai lungă și eu cred că merită să acumulați informațiile”,ne-a spus ghidul,privind admirativ piesele colecției.Iată ce am aflat: acest tezaur a fost îngropat în pământ lângă localitatea Pietroasa, județul Buzău pe vremea goților, chiar de regele vizigoţilor, Athanaric, în secolul al IV – lea, după ce a fost înfrânt de huni, în anul 375-obiectele aparţin artei prelucrării aurului din spaţiul nord – dunărean.
Renumitul tezaur a fost dezgropat în 1837 de doi țărani - Ion Lemnar şi Stan Avram-care lucrau la o carieră de piatră din dealul Istriţa de lângă satul Pietroasa. În loc să meargă să-l predea autorităților, cei doi au ascuns comoara de aur în podul casei unor rude și peste un an l-au vândut la preț de nimic unui antreprenor constructor. Acesta din urmă a vândut o parte din piese, iar pe restul le-a ascuns.
Dar cum gura lumii nu tace, s-a aflat de fapta lor.Printr-o minune, au mai rămas 12 obiecte din aur, din 22, câte au fost găsite, cântărind 19 kg. Cel mai mare obiect este o tavă din aur masiv de 7 kg, prelucrată prin ciocănire, care are diametrul de aproape jumătate de metru.Priveam fascinat obiectele și simțeam că parcă le mai văzusem,sigur în poze,dar acum era adevărat.Am văzut alături o tavă mai mică, tot rotundă, care are o statuetă la mijloc, posibil o zeitate,apoi două coliere inelare, unul având pe el o inscripție cu caractere runice, o cană înaltă, pentru vin și patru fibule încrustate cu pietre -fibulele sunt agrafe ornamentale, utilizate pentru a încheia o haină, cea mai mare având 27 cm, care reprezintă o pasăre de pradă -vultur sau uliu, două mijlocii și una mică, reprezentând tot păsări. De la aceste păsări a venit şi denumirea tezaurului: „Cloșca cu puii de aur”, denumire dată de țăranii care au descoperit tezaurul și păstrată și în ziua de astăzi,coincidență sau nu cu constelația-găinușa.
Exista și o poveste a "Cloștii cu puii de aur" aducătoare de noroc și fericire, din care s-a inspirat Petre Ispirescu ,atunci când a scris "Prâslea cel voinic și merele de aur".Câte legende,câte povești,ce au avut de pătimit cei care au ținut obiectele de aur,pare-se blestemate, este înfiorător de aflat,dar și fascinant....fiecare piesă,parcă,este modul de gândire legat de naștere și moarte.... ..
Explicație: