Odată format, potențialul de acțiune circulă prin căi specifice spre segmentul central. Aceste căi pot fi: (3 exemple)
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
În fiziologie, un potențial de acțiune este un eveniment de scurtă durată (frecvent, milisecunde) care constă într-o creștere rapidă a mărimii potențial electric membranar al unei celule (în gama milivolților) și o încadrare pe o traiectorie constantă. Potențialul de acțiune apare în mai multe tipuri de celule animale, numite celule excitabile, care includ neuroni, celulele musculare, și de celule endocrine, precum și în unele celule de plante. În neuroni, ele joacă un rol central în comunicarea celulă-celulă. În alte tipuri de celule, funcția lor principală este de a activa procesele intracelulare: în celulele musculare, de exemplu, un potențial de acțiune este primul pas în lanțul de evenimente care duc la contracție musculară; în celulele beta ale pancreasului, provoacă eliberarea de insulină.
Potențialul de acțiune în neuroni este cunoscut sub numele de "impuls nervos" sau "crampon", iar succesiunea temporală a potențialului de acțiune generat de un neuron este numit "Spike tren ". Potențialul de acțiune apare într-un neuron și este modificarea potențialului de repaus, după stimularea supraliminală a celulei. Potențialul de acțiune este generat de tipuri speciale de canale ionice care sunt tensio-dependente, încorporate în membrana plasmatică a unei celule.[1] Aceste canale sunt închise în cazul în care potențialul de membrană este aproape de potențialul de repaus al celulei, dar încep rapid să se deschidă în cazul în care potențialul de membrană crește la o valoare de prag definită cu precizie. Când canalele sunt deschise, acestea permit un curent electric ionic de ioni de sodiu, ce schimbă gradientul electrochimic, care, la rândul său, produce o creștere în continuare a potențialului de membrană. Această creștere determină dechiderea mai multor canale, se produce un curent electric mai mare, și așa mai departe. Procesul decurge exploziv până când toate canalele de ioni disponibile sunt deschise, rezultând într-o ascensiune mare în potențialul de membrană. Afluxul rapid de ioni de sodiu provoacă polarizarea inversă a membranei plasmatice, precum și a canalelor ionice, apoi inactivare rapidă. În privința canalelor de sodiu apropiate, ionii de sodiu nu mai pot intra și sunt eliminați din membrana plasmatică prin transport activ. Canalele de potasiu sunt apoi activate, și există un curent exterior de ioni de potasiu, intervenind asupra gradientului electrochimic activănd asfel starea de repaus. După un potențial de acțiune, există o schimbare tranzitorie negativă, numită afterhyperpolarization sau perioada refractară, din cauza curenților suplimentari de potasiu.
Potențialele de acțiune "lucrează" în regim binar, adică ele "sunt" sau "nu sunt", nefiind mai mici sau mai mari în tensiune electrică (voltaj).