Question

Portofoliu despre rechini si corali pentru clasa 3 sa cuprinda 3 pagini

Answer 1

Rechini:

Exista aproximativ 360 de specii, care impreuna cu calcanii si alte specii se disting de numarul mare de pesti ososi prin scheletul lor cartilaginos.

Rechinii sunt versatili, inotatori rapizi si au simturi foarte dezvoltate. Multe specii de rechini sunt capabile sa vaneze si sa manance majoritatea animalelor marine. Aceste calitati au contribuit la lunga lor istorie evolutionara.

Numeroase specii de rechini, care traiesc astazi sunt similare cu speciile care inotau in marile din perioada cretacica cu mai mult de 100 de milioane de ani in urma. Rechinii prezinta de asemenea o mare diversitate in comportament si marime.

RECHINUL BALENA URIASA este cel mai mare peste din mari, cantarind aproximativ 18 tone si masurand peste 15 metri. Aceasta specie de rechini se gaseste in aproape toate marile, dar in numar mai mare se intalnesc in apele tropicale si subtropicale.

RECHINUL CIOCAN are de la 5-7 branhii asezate in spatele capului. Coada este asimetrica de la care porneste coloana vertebrala si se extinde pana la lobul superior.

Multe specii de rechini au randuri de dinti ascutiti fixati intr-o membrana fibroasa. Dintii, care sunt frecvent pierduti in carnea prazii sunt rapid inlocuiti de altii.

Cozile si aripioarele sunt foarte rigide, prin aceasta se deosebesc de pestii ososi.

Contrar imaginii create de oameni aripioara dorsala rareori iese in afara, doar atunci cand rechinii sunt aproape de suprafata apei.

Rechinii au enzime digestive puternice si un fald epitelial, care este spiralat in jurul intestinului subtire, dand posibilitatea pestelui sa absoarba o mare si diversificata cantitate de hrana. Rechinii sunt si sanitari ai marilor si oceanelor hranindu-se cu lesuri de pesti si de asemenea cu scoici ,pasari, crabi, broaste testoase si o mare diversificare de pesti; unii vaneaza chiar si rechini mai mici.

Masculii se deosebesc de femele printr-o prelungire, care este o extensie a aripioarei pelvice si serveste ca organ copulativ.

Spre deosebire de pesti ososi, care de obicei au pui mici si imaturi, cea mai mare parte a rechinilor produc pui mari si bine dezvoltati. Rechinul tigru, de exemplu da nastere numai la doi pui odata. Fertilizarea are loc intern. Cea mai mare parte a rechinilor sunt ovovivipari, ouale dezvoltandu-se in interiorul femelei, aceasta dand nastere la pui vii.

Alti rechini ovipari isi depun icrele extern; ouale sunt de obicei in interiorul unei cochilii, prevazute cu carcei , care le ajuta sa se prinda de roci sau plante. Altii sunt vivipari, in acest caz puiul se dezvolta in interiorul femelei, ca la mamifere.

Dezvoltarea embrionara dureaza mai mult de 6 luni, iar in Atlantic la unii pesti dureaza mai mult de 2 ani. La nastere puiul de rechin al unor specii mai mari au mai mult de 1m lungime si sunt rapizi, capabili sa inoate si se hranesc cu acelasi fel de prada ca adultii.

Corali:

Nume comun pentru membrii unei clase mare de nevertebrate marine caracterizate prin un schelet alcatuit dintr-un strat protector din carbonat de calciu. Acest schelet se mai numeste si coral. Coralii sunt clasificati in doua subclase, bazate pe diferantele din simetria axiala. O clasa contine animale coloniale, cu opt tentacule, fiecare avand un schelet intern. Printre ele se gasesc si coralii bici, meduze si coralii rosii obisnuiesc sa il faca sa sclipeasca. Membrii celorlalte subclase de obicei au sase tentacule, sau multiplu de sase, dar si culorile difera. Ele includ coralii de stanca sau coralii adevarati. O alta clasa din acee-asi categorie contine deaseme-nea forme de corali care nu sunt clasificati in ea.

Coralii adevarati secreta carbonat de calciu de la baza formand cupe scheletice de care polipii sunt ancorati si in care se retrag pentu protectie. In discul oral la varf este o deschizatura, marginita de tentacule, in forma de pana, si cili, care este si gura si anus. Nematocistele de pe tentacule pot deasemenea sa paralizeze prada.

Cateva grupe de corali traiesc ca polipi solitari, dar majoritatea traiesc in colonii. Polipii coloniali au diametrul intre 1 si 3mm. Ei sunt conectati lateral prin tuburi care sunt niste prelungiri ale cavitatilor gastrovasculare ale polipilor, si colo-nia creste prin inmultire asexuata. Polipii vii cresc pe ramasitile prede-cesorilor sai.

Coralii coloniali pot creste in abisul apelor, dar recipurile se gasesc doar in ape calde, limpezi si nepoluate. Ei traiesc doar pana unde patrunde lumina in apa, deoarece algele, numite zooxanthellae, care traiesc in tesuturile lor au nevoie de lumina pentru fotosinteza, si coralii nu pot exista fara aceste alge. Carbonul este trecut de la alge la coral, crescand energia, si hrana capturata de coral poate suplini fosforul si hidrogenul pentru ambele organisme. Dependenta coralilor de alge variaza de la specie le specie. Coralii scheletici sunt contribuitorii primari la un recif, dar si alte organisme participa la formarea lui, ca algele calcaroase, moluste sau spongieri.