Question

Povestea asta nu s-a intamplat chiar pe vremea cand se potcoveau puricii, ci mult mai aproape, cand puricii au devenit tare nesuferiti, iar eu va doresc, copii, sa n-aveti de-a face cu ei...1

Cica nu departe de casa caprei cu trei iezi isi avea casa un ied cu trei capre.
Era un ied ca toti iezii: nici mai mare, nici mai mic, nici mai frumos, nici mai urit. Cum s-ar spune: nici prea-prea, nici foarte-foarte. Numai ca el in loc de o capra avea trei: o capra-mama, o matusa-capra si o capra-bunica.
Grozav de bine o mai ducea iedul!
Ce sa va spun, copii, pe mine daca m-ar lasa sa stau macar o zi in casa aceea, nu mi-ar trebui nimic. M-as lipsi bucuros chiar si de guturai - si voi doar stiti ce bine e sa ai guturai; stai in casa, bei ceai, toata lu­mea te intreaba cum te mai simti...
In sfarsit, e strasnic. Ei bine, eu m-as lipsi fara pic de amaraciune pana si de guturai, numai sa pot trai o zi asa cum traia iedul cu trei capre.
Mama mamulita, ce mai trai!

Dimineata, nici nu apuca bine iedul sa deschida ochii, ca si incepea sa porunceasca: - Capra-mama!
- Spune, fiul meu iubit!
- Imbraca-ma. Nu pot singur . . .

Capra-mama nu astepta sa i se spuna de doua ori. Se aple­ca sa-i caute opincile sub pat, se urca pe dulap sa-i gaseasca nadragii si se baga dupa cuptor sa-i afle camasuica.
(De, iedul nu obisnuia - ca voi - sa foloseasca spatarul scaunului ori cuierul! isi arunca hainele unde nimerea.)
Capra-mama ii aduna straiele si se caznea sa-l imbrace: ii lega opincile - oh, ii tragea nadragii si camesuica - vai! si-i infasura braul -

Uf! cand se vedea imbracat, iedul iarasi poruncea:
- Matusa-capra!
- Spune, nepotelul meu drag!
- Ospateaza-ma. Nu pot singur . . .
Fara sa mai zaboveasca, matusa-capra se repezea la buca­tarie, turna intr-o ulcica lapte dulce si aseza intr-o strachina mamaliguta calda, apoi punea ulcica si strachina pe-un stergar si le aducea fuguta la patul iedului; ii rupea matusa-capra din mamaliguta si indesa in gura iedului!
Si tine-i matusa-capra ulcica la gura sa soarba iedul laptele! Si uite-asa, pana ispravea iedul toata mamaliguta din strachina si tot laptele din ulcica, ba ii mai aducea matusa-capra si cite-o placinta, ca era mare mestera la copt, iar iedul mare mester la inghitit.
=====================================================
1. Transcrie doi termeni regionali din textul dat .
2. Indica doua cuvinte derivate de la cuvantul de baza mama.
3. Explica formarea cuvantului camasuica din textul dat.
4. Precizeaza modul si timpul urmatoarelor verbe din textul dat: spune, sa soarba.
5. Alcatuieste un enunt in care sa integrei o interjectie identificata in textul dat.
6. Precizeaza functia sintactica a cuvintelor subliniate in text : dimineata si hainele.
7. Formuleaza o idee principala care se poate desprinde din textul marcat in chenar :
Textul marcat in chenar :
Fara sa mai zaboveasca, matusa-capra se repezea la buca­tarie, turna intr-o ulcica lapte dulce si aseza intr-o strachina mamaliguta calda, apoi punea ulcica si strachina pe-un stergar si le aducea fuguta la patul iedului; ii rupea matusa-capra din mamaliguta si indesa in gura iedului!
Si tine-i matusa-capra ulcica la gura sa soarba iedul laptele! Si uite-asa, pana ispravea iedul toata mamaliguta din strachina si tot laptele din ulcica, ba ii mai aducea matusa-capra si cite-o placinta, ca era mare mestera la copt, iar iedul mare mester la inghitit.
8. Transforma in vorbire indirecta dialogul dintre matusa-capra si ied.
9. Alcatuieste , in 3-5 randuri , rezumatul textului dat.
==========================================
REPEDE !!!! DAU COROANA!

Answer 1

2. mamica , mamita
3. camasuica - cuvant derivat de la substantivul camasa + sufixul uica
4. spune imperativ
    sa soarba - conjuctiv , prezent
5.Vai! Ce ai facut dragul mamei?
6. dimineata - f.s de complement 
    hainele - f.s. de complement