Question

Povestiti amintiri din copilarie 2.

Answer 1

Partea I:
Ion Creangã, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie.
Incã de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericita a copilariei. Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti. Copiii nu inteleg rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan “om vrednic si cu bunatate”, le aduce ca “dar de scoala noua” pentru a -i sili spre invatatura, “Calul Balan” si pe “Sf. Nicolai”. Preotul a instituit regula ca, in fiecare sambata sa fie ascultati la lectiile predate in saptamina respectiva apoi sa fie pedepsiti in functie de greselile facute. Prima pedepsita a fost chiar Smarandita, fiica preotului. Urmarea a fost ca toti scolarii au inceput sa invete.

Intr-una din zile primarul scoate oamenii la reparat drumul. Badita Vasile iese cu elevii sa dea o mana de ajutor. De fapt era un pretext pentru a –l lua pe Badita Vasile la armata. A fost prins cu arcanul, pus in catuse si dus la Piatra Neamt.

Pentru a urma scoala, Nica este trimis de mama sa Smaranda, sa continue scoala la Brosteni. Este dus la aceasta scoala impreuna cu verisorul sau Dumitru. Este dus intr-o lume complet noua careia copilul nu i se adapteaza. I se intampla o serie de fapte inedite : caderea in Ozana, taierea pletelor, statul in gazda la Irinuca unde se umple de raie urmat de daramarea casei acesteia urmata de fuga inapoi acasa cu pluta pe Bistrita.


Partea a-II-a
In aceasta parte scriitorul nareaza cateva din intamplarile foarte cunoscute ale copilariei sale: “La cirese “, “Pupaza din tei”, “La scaldat”

La cirese.
Nica se hotaraste sa se duca la varul sau Ion pentru a manca cirese. Pretextand ca vrea sa –l ia pe Ion la scaldat afla de la matusa Marioara ca acesta nu este acasa. Isi ia ramas bun de la matusa dupa care se strecoara in gradina si se urca in cires. Matusa Marioara il zareste, incepe sa -l ameninte, iar drept urmare Nica sare din cires si, pentru a scapa, incepe sa alerge printr- o plantatie de canepa. Urmarit de matusa, cei doi reusesc sa culce la pamant toata canepa cultivata. Nica a reusit sa scape sarind gardul,dar seara mos Vasile impreuna cu primarul au venit la parinti pentru a cere daune pentru canepa si cirese. Nica primeste “o chelfaneala “ zdravana de la tatal sau pentru stricaciunile produse de el.

Pupaza din tei.
Intr-o dimineata mama lui,Smaranda, il trezeste pe Nica inainte de rasaritul soarelui,cand era somnul mai dulce, ca sa nu-l spurce “ cucul armenesc”. Smaranda il trimite pe Nica sa duca mancare oamenilor angajati la prãsit. Pe drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea pupaza cuibul cu gandul s-o prinda. Cand o vede, se sperie de creasta ei si ii da drumul in scorbura.Pune in gura scorburii o lespede si pleaca sa duca mancare lingurarilor. La intoarcere prinde pupaza si o ascunde acasa in pod.Dupa doua zile, de frica sa nu fie prins ,Nica se duce cu pupaza la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretext ca vrea sa cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Nica ii cere mosneagului sa ii plateasca pasarea. Mosneagul incearca sa-l potoleasca si-l ameninta in final ca-l va duce la taica-sau. Speriat,Nica fuge acasa. Ajuns acasa,fratii ii spun ca parintii sunt plecati la targ,iar matusa Mariuca ridicase tot satul din pricina pupezei.Dar tocmai atunci, se aude pupaza, care canta.

La scaldat.
Intr-o zi,Smaranda il roaga pe Nica sa o ajute.El promite sa stea acasa,dar in gandul lui planuieste sa plece la scaldat.Smaranda vazand ca baiatul nu mai este acasa, se duce la balta si-l vede tolanit in pielea goala pe nisip. Ea asteapta sa intre in apa, apoi ii ia toate hainele. Nica se gandeste cum sa ajunga acasa fara haine. O ia prin papusoi, prin gradinile oamenilor, il latra cainii, apoi ajunge, cu chiu cu vai, in ograda casei sale.Dupa aceasta intamplare, Nica devine ascultator si harnic,pana cand, impresionata, Smaranda il iarta.


Partea a III – a
Nica este acum adolescent,urmeza cursurile Scolii Domnesti din Targu Neamtului, apoi pe cele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sat se realizeaza pentru o perioada mai lunga, urmarind procesul formarii lui Nica, raporturile lui cu viata sociala, cu noii colegi de scoala, intre care Ion Mogorogea, varul sau, Gatlan, Trasnea, Oslobanul, impreuna cu care statea in gazda la Pavel Ciubotarul, unde isi aduceau merinde de acasa si se ingrijeau iarna de lemne de foc.

Partea a IV – a
La inceputul acestui capitol se fixeaza timpul actiunii, toamna anului 1855 si spatiul, satul Humulesti. Dorinta Smarandei era ca baiatul ei sa devina popa si de aceea insistã sã plece la Seminarul de la Socola.

Answer 2

Partea a II.-a a Amintirilor descrie casa parinteasca din anii fericiti ai zburdalnicei copilarii: "Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cînd ma gîndesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti (...) parca-mi salta si acum inima de bucurie. Si, Doamne, frumos era pe atunci, caci si parintii, si fratii, si surorile (mele) îmi erau sanatosi, si casa ne era îndestulata si copii si copilele megiesilor erau de-apururea în petrecere cu noi, si toate îmi mergeau dupa plac, fara leac de suparare, de parca era toata lumea a mea!". Apoi povesteste peripetiile cu uratul de Anul Nou, la cirese, cu pupaza din tei si la scaldat.
Ion Creangă îşi aminteşte cu mult drag şi cu inima plină de bucurie, de locul naşterii sale;de casa părintească din Humuleşti, de

frumuseţea copilăriei. În vremea aceea era vesel, şturlubatic şi copilăros. Mama sa era plină de minunăţii, i
-
a crescut, atât pe el cât şi pe fraţii lui, cu multă dăruire şi învăţăminte bune. Însă când mama nu mai putea de obosită, căci tata venea tot noaptea târziu de la lucru, iar noi, băieţii
ne-
ntreceam în năzdrăvănii...ne alegeam cu o „mamă de bătaie“, de „ne mergeau fulgii“. Seara ne luam la hârjoană că biata mama nu putea adormi de atâta gălăgie... De Sfântul Vasile am plecat cu câţiva băieţi din
sa
t cu pluguşorul, împotriva voinţei tatei. Ne
-
am întors, răbigiţi de frig şi hămisiţi de foame, am fost alungaţi şi de popa Oşlobanu şi de nevasta lui Vasile Aniţei.
Într-
o zi de vară, aproape de Moşi, Nică se furişează din casă şi se duce la Moş Vasile, unchiul său să fure nişte cireşe. Odată ajuns acolo o întâlneşte numai pe mătuşa Mărioara şi prefăcându
-
se necăjit că vărul Ion
nu-
i acasă, îşi salută mătuşa şi dă să plece acasă, dar se trezeşte în cireşul femeii şi începe să
-
şi care cireşe
în sân, crude,
coapte, cum se găseau. La scurt timp după asta vine şi mătuşa Mărioara şi îl prinde în cireş. Mătuşa îl ameninţă, Nică reuşeşte să coboare din cireş şi o ia la fugă prin cânepă, mătuşa Mărioara după el, şi tot aşa, până ce doboară toată cânepa la pământ. Spre norocul lui Nică, mătuşa Mărioara se împiedică şi cade la pământ, iar acesta reuşeşte să sară gardul şi ajunge acasă. În ziua aceea a fost foarte cuminte dar
s-
a ales cu o bătaie din partea tatălui, care a trebuit să plătească toată paguba.
Într-o dim
ineaţă mama îl trezeşte pe Nică chiar înainte de răsăritul Soarelui, pentru a
-l trimite cu mâncare
la oameni în ţarină. Mama îi tot ameninţa pe copii, că îi spurcă pupăza din teiul bătrân şi scorburos de pe coasta dealului lui Moş Andrei,

dacă dorm târziu

dimineţile. Pupăza era ceasornicul satului. Astfel pleacă Nică cu mâncare în ţarină, dar se abate din drum la pupăza din tei, cu gândul de a o prinde îi sparge ouăle şi după ce o cotonogeşte bine o închide cu o lespede în scorbură. La întoarcerea din ţarină, ia pupăza şi o ascunde în podul casei. Dar oamenii din sat observă lipsa ei, nu mai are cine să
-
i trezească la lucru. Mătuşa Măriuca vine la Smaranda să
i spună că Nică ar fi luat pupăza din tei. Acesta cum aude ia pupăza pe furiş.