povestiți momentele subiectului poeziei curtea argesului
Răspunsuri la întrebare
Argumentarea baladei Mănăstirea Argeșului
Balada populară este o operă epică în versuri, în care sunt relatate întâmplări cu caracter istoric, legendar, fabulos, eroic, familiar, fantastic, textul fiind interpretat de un rapsod care se acompaniază de un instrument. Mănăstirea Argeșului este o baladă legendară. „Monastirea Argeșului” explicând apariția unui monument de arhitectură: biserica mănăstirii de la Curtea de Argeș, zidită sub domnia lui Neagoe Basarab, între anii 1512 și 1517.
Un prim argument în sprijinul acestei afirmații îl reprezintă acțiunea simplă care urmărește un singur fir narativ.
Expozițiunea prezintă două motive : cel al alegerii locului pentru zidire și cel al zidului părăsit. Pe malul Argeșului unde Negru Voda cauta un loc perfect pentru a construi o mănăstire unica prin frumusete si maretie.
Intriga baladei conține motivul surpării zidurilor. Tot ce construiesc meșterii în timpul zilei, noaptea se surpă.
Desfășurarea acțiunii începe în momentul în care Manole visează că zidurile vor rezista numai dacă meșterii vor zidi în temeliile construcției prima femeie care va veni a doua zi cu bucate. A doua zi, dis-de-dimineață, Manole observă că cea care se apropie este chiar Ana, soția lui. Sperând să schimbe destinul, el se adresează Divinității ca s-o oprească. Cerul răspunde rugăminților sale, dezlănțuind stihiile naturii, în încercarea de a o opri pe Ana, dar aceasta nu poate fi intoarsa din drum.
Punctul culminant este motivul zidirii. Manole își învinge durerea și o zideste pe Ana. Dar, pentru ca mesterii au nechibzuința să afirme că ar putea construi o mănăstire și mai frumoasă, domnitorul îi lasă să moară pe acoperiș. Încercând a-și depăși condiția, își fac aripi din șindrilă, dar nu reușesc să zboare, ci se prăbușesc și mor.
Deznodamantul: Glasul Anei îl tulbură pe Manole care înțelege că și-a îndeplinit menirea creatoare. Prabusindu-se de pe acoperis, prin moarte va ajunge din nou langa Ana. Pe locul unde se prăbușește izvorăște o apă, simbol al vieții și al creației veșnice.
Un al doilea argument că această operă este o baladă îl reprezintă existența personajelor puternic conturate cu un destin impresionant, care dezvoltă conflicte puternice: între voievod și cei zece meșteri, între Manole – Constructorul (idealul creației) și Manole – omul (dragostea pentru Ana). În conflictul care îl sfâșie pe Manole triumfător iese idealul creației, ceea ce pune în evidență corectitudinea, tăria de caracter și pasiunea pentru creație a lui Manole.
Versificația este tipic populară: rima este împerecheată și împletită cu monorimă, ritmul este trohaic iar măsura este de cinci-șase versuri.
Fiind o creație populară narațiunea este presărată cu numeroase exclamații (Meștere Manole!), construcții interogative (Știți ce am visat?), interjecții (Iată zidul meu), cuvinte și expresii populare (gios, noă, aievea, giurând, șagă), invocații retorice (Suflă Doamne, Dă Doamne). Remarcăm, de asemenea, prezența diminutivelor cu rol afectiv (costișoare, buzișoare, ochișori, copilașu) și prezența formelor de viitor popular (v-oi da, v-oi face, v-oi zidi).
Figurile de stil prezente în această operă sunt epitetele care au rol descriptiv, contribuind la crearea imaginilor vizuale, auditive: Mal frumos, Biet ciobănaș, Latră a pustiu. Metaforele au rolul de a denumi o entitate (O șoaptă de sus) sau de a caracteriza un personaj (Floarea câmpului). Prin hiperbolă sunt prezentate dimensiunile exagerate ale dezlănțuirii stihiilor naturii (Suflă Doamne-un vânt/Suflă-l pe pământ/Munții să-i răstoarne/ Mândra să-mi întoarne) iar enumerația subliniază ritmul alert al desfășurării acțiunii (A doua zi iar/ A treia zi iar/ A patra zi iar). Rolul antitezei prezente în textul epic al baladei este acela de a contura personajele: Nouă meșteri mari/Calfe și zidari/Și Manole zece/Care-i și întrece.
Modurile de expunere în această operă literară sunt narațiunea, dialogul și descrierea, epicul împletindu-se în mod armonios cu liricul.
In concluzie, opera literară Mănăstirea Argeșului este o balada populara legendară, memorabila prin ritmul alert al intamplarilor si prin valorile etice pe care le transmite.