Question

Prezintà, in minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativa din fragmentul de mai jos.

De ce n-am aratat fotografia daca tatei li fâcea plâcere, daca-i mai putea face plácere ceva? De ce n-am aratat fotografia? E o intrebare de care nu mai pot scapa si e ca o arsura de fier rosu pe rana de cate on imi vine in minte.
N-am putut in clipele acelea, care erau cele din urma, sa traies numai pentru el, sa-I iubesc atat, incat sa nu mai existe nimic in atara de dragostea mea pentru el, de suferinta lui, de suferinta mea tata de copllul care devenise omul cu parul carunt? Stiu azi ca as fi aratat fotografia fratelui meu dacà tata ar fi vrut sa se faleasca fata de batranul profesor, care parasise patul lui cu câteva minute ¡nainte. Dar acum in fata mea se afla un barbat a carui aparitie má tulbura, ale carui maini minunate ma atrâgeau, ma departau de la singura preocupare care mi-era ingáduità.
Femeie si frivolã, am avut cruzimea sa-I prives pe stântul acela, care ardea ca o lumânare aproape consumata, din care nu se mai vedea decat o flacaruie, cu preocuparea de a nu fi ridicol, findca era tatal meu si, prin el, as fi devenit ridicola eu.
Cella Serghi, Pânza de paianjen

Answer 1

Răspuns:

Fragmentul prezinta perspectiva narativa a unei persoane care se confrunta cu regretul si vinovatia pentru decizia luata in timpul suferintei tatalui sau. Personajul se intreaba de ce nu a aratat o fotografie care ar fi facut placere tatalui sau si reflecteaza asupra lipsei de prezenta emotionala in momentul final al tatalui sau, fiind preocupat sa nu para ridicol in fata altora. Personajul este tulburat de aparitia unui barbat si se simte atras de acesta, departandu-se de preocuparea pentru tatal sau si simtind o stare de vinovatie pentru acest lucru.

Explicație:

sper ca te am ajutat