Puteti sa imi facti o compunere in care sa inventati o naratiune despre un pui negru, care sa inceapa asa : Intr-o zi ,puiul negru privea de sub aripa mamei ulita pustie,marginita de tei infloriti . Dau coroana !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
4
Intr-o zi , puiul negru privea de sub aripa mamei ulita pustie , marginita de tei infloriti si se gandea . Se gandea la povestile mamei sale despre copiii care se jucau odata pe acea ulita . Ii povestea despre cum dansau ,se jucau si cantau si voia sa fie si el un copil frumos cu parul balai si cu ochii ca cerul de albastri . Voia sa fie un copil vioii si sa se joace toata ziua in caldura arzatoare a luni august , dar stia ca dorinta lui nu se putea implini . Somnul il cuprinse sub aripa calduroasa si protectoare a mamei sale si visa ceva de neimaginat . Visa ca era un copil frumos si ca se juca cu frati lui pe ulita plina de flori de tei . Cand se trezi acesta zambaret ii povesti mamei visul ce la avut si astepta cu nerabdare sa se faca dinou seara ca sa viseze dinou ca este un copil frumos
ralucastefan37:
multumesc
Răspuns de
0
Intr-o zi , puiul privea, de sub aripa mamei, ulita marginita de un tei abia inflorit.
Cineva stătea la colț și aștepta.
Timpul nu era nici o problemă, așa că așteptarea devenea o așchie
sigură pentru deturnarea diacriticelor neordonate
cotidianului astrnigent, ce se întindea la marginile realității apetisante ,
năclăită de sudori veștede , ce îmbrăcau, perechi- perechi,
entitățile efemere ale mucegaiurilor permanente.
Iar puiul aștepta, cu neobișnuită răbdare, strănutul Universului,
pentru a se putea descotorosi de aripa mamei sale.
Cineva stătea la colț și aștepta.
Timpul nu era nici o problemă, așa că așteptarea devenea o așchie
sigură pentru deturnarea diacriticelor neordonate
cotidianului astrnigent, ce se întindea la marginile realității apetisante ,
năclăită de sudori veștede , ce îmbrăcau, perechi- perechi,
entitățile efemere ale mucegaiurilor permanente.
Iar puiul aștepta, cu neobișnuită răbdare, strănutul Universului,
pentru a se putea descotorosi de aripa mamei sale.
de aceea nu mai avea loc sub aripa mamei sale,
dar avea răbdare să aștepte.
Așteptarea este singurul punctul culminant,
iar încheierea este sugerată de nenumita răbdare,
care, precum sigur se știe,
deși pare, din exterior, un coș mare,
are, și ea, marginile sale,
mai mult sau mai puțin acceptabile.
Alte întrebări interesante
Engleza,
8 ani în urmă
Informatică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă