Raspunsul sa fie complet
Cine a fost Mihai Sadoveanu si xe a facut el si alte informați , va rog
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Mihai Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice. Sadoveanu a fost unul din primii colaboratori ai revistei tradiționaliste Sămănătorul, înainte de a deveni un scriitor realist și adept al curentului poporanist reprezentat de revista literară Viața Românească. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian). În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum Neamul Șoimăreștilor, Frații Jderi și Zodia Cancerului. Prin intermediul operelor precum Venea o moară pe Siret..., Baltagul și alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare perioadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează și alte stiluri precum romanul psihologic și naturalismul. Ultima etapă corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.
Ca om politic, a fost adept al naționalismului și umanismului, Sadoveanu oscilând în perioada interbelică între forțele politice de dreapta și stânga. A făcut parte mai întâi din Partidul Poporului, Partidul Național Liberal-Brătianu și Partidul Agrar al lui Constantin Argetoianu, ocupând funcția de Președinte al Senatului. A fost colaborator al cotidianelor de stânga Adevărul și Dimineața, și a fost ținta unei campanii de presă venite din partea partidelor de extremă dreapta. Deși a fost un susținător al monarhiei în timpul regimului autoritar al lui Carol al II-lea, își schimbă orientarea politică după cel de-al Doilea Război Mondial, făcând parte din Partidul Comunist Român. În această perioadă este numit președinte al Adunării Deputaților și face parte din cei cinci membri ai Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Române, care a preluat conducerea statului după abdicarea regelui. Scrie în favoarea Uniunii Sovietice și a stalinismismului. Multe dintre operele și discursurile sale, printre care și romanul politic Mitrea Cocor, dar și celebrul slogan Lumina vine de la Răsărit, sunt de asemenea considerate ca propagandă în favoarea comunizării.
A fost președintele Uniunii Scriitorilor din România și, începând cu anul 1921, membru al Academiei Române. A primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961. În anul 1928 devine Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România.[6] A fost cumnatul criticului literar Izabela Sadoveanu-Evan. Copiii săi, Profira și Paul-Mihu Sadoveanu, au mers pe urmele tatălui și au devenit la rândul lor scriitori.
Scriitor, nuvelist, povestitor, academician și om politic român, Mihail Sadoveanu este cunoscut datorită romanelor istorice și de aventuri pe care le-a scris de-a lungul vieții. Înainte de a deveni un scriitor realist, Sadoveanu a fost unul dintre primii colaboratori ai revistei tradiționaliste “Sămănătorul”. Sadoveanu este unul dintre cei mai cunoscuți autori canonici.
Viața lui Mihail Sadoveanu
S-a născut la 5 noiembrie 1880, în Pașcani, județul Iași și a fost fiul lui Alexandru Sadoveanu, fiu de țăran și mama Profira Ursache, fată de răzeși din Verșeni. Părinții lui nu au fost niciodată căsătoriți, iar paternitatea i-a fost recunoscută abia în 1891, atunci când devine și Mihail Sadoveanu, până atunci numindu-se Mihail Ursachi.
Debutul literar
Debutează în revista bucureșteană „Dracu” în anul 1897 cu schița „Domnișoara M din Fălticeni”, pe care îl semnează cu pseudonimul Mihai din Pașcani. În anul 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă a lui Ovid Densusianu, împreună cu Tudor Arghezi, N. D. Cocea și alții și se semnează cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cozbuz.
Începe să scrie pentru revistele non-simboliste “Opinia” și “Pagini Literare”, iar în paralele a fondat și tipărit manual pentru o scurtă perioadă un jurnal cunoscut sub numele de “Aurora” sau “Lumea”.
Opere scrise de Mihail Sadoveanu
“Șoimii” (1904);
“O istorie de demult” (1907);
“Apa morților” (1911);
“Neamul Șoimăreștilor” (1915);
“Umbre” (1919);
“Strada Lăpușneanu” (1921);
“Oameni din lună “(1923);
“Ți-aduci aminte” (1923);
“Țara de dincolo de negură” (1926);
“Dumbrava minunată” (1926);
“Dimineți de iulie”. Stigletele (1927);
“Împărăția apelor” (1928);
“Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă” (1929);
“Depărtări” (1931);
“Creanga de aur” (1933);
“Locul unde nu s-a întâmplat nimic” (1933);
“Nopțile de Sânziene” (1934);
“Viața lui Ștefan cel Mare”, biografie (1934);
“Cuibul invaziilor” (1935);
“Valea Frumoasei” (1938);
“Frații Jderi” (1935-1942);
“Divanul persian” (1940);
“Anii de ucenicie” (1944);
“Caleidoscop” (1946);
“Nada Florilor” (1951);
“Nicoară Potcoavă” (1952).