Realizati un eseu cu titlul lutul traditie si sanatate
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
In marginea orasului Horezu, obscura urba, de altfel, cu blocuri gri si strazi distruse, se afla un mic sat ce a dat lumii o ceramica unica prin expresivitatea coloristica si prin mesajul semnelor desenate cu emotia si stangacia populare. In satul Olari, pe strada Olari, este un centru cultural autentic de unde iau nastere opere ce ar merita sa intre zilnic in muzee. Traditia pierduta in vreme a completat in fiecare veac, in mod fericit, o arta unica, izvorata din nevoia de expresie. Casele unde traiesc adevaratii mesteri recunoscuti pentru maiestria lor au cate o tablita cu numele fiecaruia: "Mester olar Bascu Mihai", "Mester olar Eufrosina Vicsoreanu". Mai mult de 25 nu sunt, dar arta lor si a celor dinaintea lor a facut inconjurul lumii. Dintr-un bot de lut moale imaginatia si inspiratia ce par fara margini creeaza valori. Dupa cat de faimoase sunt lucrarile de arta ceramica, avand ca semn distinctiv culoarea abundenta, poti crede ca aici la Horezu sunt mii de mesteri. Cei aproape 25 au insa valoare suficienta cat sa umple un spatiu de neimaginat.
Strada Olari, centrul ceramicii
Odata loc de promenada pentru cine intentiona sa cumpere un obiect de ceramica sau sa asiste la lucrul cu roata, acum strada Olari, unde stau toti mesterii, este aproape pustie. Un drum plin de cratere anunta ca autoritatile nu-i mai baga in seama pe artistii olari de aici. Fiecare casa este bogat impodobita cu obiecte de lut pictate, ca o mandrie a gospodarului. Unde intorci privirea dai de cocosul de Hurez, mandru incondeiat in culori vii pe cate o farfurie mare. Urcam catre un mester recomandat de mai multi din zona. Ne impresioneaza ca un loc atat de celebru, incarcat de traditie autentica, parte importanta din cultura si traditia romaneasca, poate fi reprezentat la fata locului de o ulita aproape pustie. Dar intelegem repede ca este asa pentru ca acum arta mesterilor de aici se vinde la mana a doua, pe strada principala, in magazine speciale, decorate in ton, unde se fac si demonstratii la cerere. Economia de piata incepe sa invinga putin si aici autenticitatea. Bascu este un artist care se adapteaza vremurilor. Stie ca olaritul este o arta, dar la cerere lucreaza orice ca sa supravietuiasca.
La roata olarului
Incercam incet sa deslusim secretul nasterii unui obiect de ceramica de Hurez. Si de ce sunt atat de speciale aceste obiecte facute de tarani. Mesterul Bascu ne asteapta in prag. Atelierul sau de lucru se afla in spatele casei. Are roata traditionala, invartita de picioare, nu electrica, asa cum au unii. "E mai usor sa controlezi rotatia, plus ca mai fac si miscare", glumeste omul. Il suprindem tocmai in timpul unei lucrari. Ne dam intr-o parte si in timp ce ne destanuie cate ceva despre olaritul traditional de la Horezu apuca in maini o bucata de lut proaspat si-l bate puternic in palme. Ca si cum l-ar imblanzi pentru lucru. Il asaza usor pe roata si cu palmele groase udate intr-un castron de apa se pune pe treaba. "Fiecare lucreaza intr-un stil propriu si este recunoscut de specialisti dupa acesta. Asta e arta adevarata! Modelele, in cazul in care nu sunt la comanda, le fac din cap. Si niciodata nu se pot face doua la fel. Sunt unice, va vine sa credeti? Fiecare obiect de ceramica de Horezu e unic. Ieri am lucrat, de exemplu, peste 100 de oale intinse. De la 9 dimineata la 11 noaptea. E ceva munca." In timp ce vorbeste bucata de lut pusa pe roata ia viata. Picioarele mesterului invart sacadat si mainile patrund adanc in pamantul moale ca intr-un aluat de pita. Degetele modeleaza calm, cu emotie, dar ferm materialul moale si cu o miscare artistica omul intinde o farfurie larga in fata noastra. Indemanarea miilor de obiecte lucrate a dus la creatii tot mai complexe, rapid si sigur executate. Acesta nu este insa decat primul stadiu din nasterea unei oale de Hurez. Arta adevarata intervine la decorat.
Decoratorii, maestrii culorilor
Dupa modelare, operatiune facuta in general de barbati, urmeaza uscarea partiala si decorarea, apoi arderea in cuptor, lacuirea si iar arderea completa. Decorarea era facuta in mod traditional de femei, mai indemanatice si cu mai multa rabdare. Imaginatia acestora nu are ca limita decat suprafata obiectului. Se aplica o baza de culoare, apoi se revine cu linii circulare, efectuate tot pe roata olarului. Operatiunea se efectueaza cu un corn de vita sectionat, avand in varf o pana de gasca. Detaliile fine sunt realizate cu "gaita", un bat subtire avand par de porc mistret la capat. Vopselele sunt toate obtinute din diverse combinatii de argile. Pamantul in sine nu poate fi luat decat dintr-un singur loc: Dealul Ulmului. Numai acolo se gaseste de generatii acest lut deosebit pentru modelare. Rosul se obtine dintr-un pamant bogat in oxid de fier (numit ruseala). Acesta se usuca, se toaca marunt, se rasneste si se inmoaie in apa.