Question

Realizează,
înlimita a 1-1,5 pagini, o caracterizare a personajului

Ioana, în baza fragmentului dat:


[Acţiunea are loc în toamna
anului 1940, în satul Siliştea-Gumeşti, din Cîmpia Dunării.]Într-o zi a lui
Birică îi spuse Ioanei: "Tu te-ai uitat la ăsta al lui Parizianu, alde
Ştefan? Latoate horele vine aproape de noi şi zgîieşte ochii la tine!!!"
"De ce nu la tine?" se mirase Ioana. "Deunde ştii că la
mine?" "Păi am vorbit cu el," zise a lui Birică.


    Şi iată că deodată, la un an după aceste
cuvinte, Ioana îi şopti acestei prietene: "Surată, amsă te rog ceva, dar
să nu spui la nimeni." "Bine, n-am să spun." "Treci diseară
pe la Ştefan al luiParizianu şi spune-i că îl aştept la poartă."

 Chemat la poartă de
către această fată, Ştefan fu uimit... Dar se duse...

 Ioana nu era la
poartă, dar apăru îndată ce se opri el pe podişcă.

 ― Bună seara, Ştefane,
sau n-ai gură, zise ea de lîngă stîlp, văzînd că el tace.

  Ştefan al lui Parizianu nu răspunse, dar se apropie de ea. Urmă o
tăcere pe care tot ea o

rupse:


― Am auzit că pleci! Şi se
miră cu o voce şoptită ţi batjocoritoare: Ei, cum pleci şi nu-mispui şi mie?!
Aştepţi să trimit eu pe cineva să te cheme?


 ― Cum să n-aştept? îi
şopti Ştefan. Să spună pe urmă prietena ta că... De mai mult de-un an de zile vin la horă să vorbesc cu tine şi tu te faci
că nu mă vezi... De cînd te-ai făcut mare ai uitat...

Te faci c-ai uitat... Eu mă duc la Bucureşti...

 
― Asta ştiu. Nu eram noi
doi acuma aici, adăugă ea, dacă n-aş fi ştiut că pleci la Bucureşti.

 ― Aşa, murmură el. Şi
eu, care ţineam la tine de cînd erai mică...


 ―Mai bine zi că eu am
ţinut la tine... De cîte ori treceam în drum spre biserică, te vedeam.

 ― Şi dacă eu aş fi
plecat la Bucureşti fără să afli tu, niciodată nu mi-ai fi spus că ţineai
lamine? zise al lui Parizianu.


― Dece? se miră ea. Crezi că
lumea e aşa de mare? Ai fi aflat tu!


 ―Aşa este, zise al lui
Parizianu, dar dacă eu te-aş fi uitat?

 
― Cu atît mai bine, zise
ea.Adică nu că ar fi fost bine, dar aş fi aflat şi eu că m-ai uitat şi
te-aş fi uitat şi eu. Adică de uitat nu te-aş fi uitat, de ce să mint, dar
mi-aş fi luat gîndul de la tine. Şiaşa o să
mi-l iau, că tot pleci, zise ea deodată cu o resemnare parcă veselă. Să
ajungi bine laBucureşti, Ştefane, chiar dacă din pricina asta o să mă uiţi,
continuă ea şi glasul îi tremura vizibil,de emoţie sau poate de răcoare. Poate
nu mă uiţi! Să ajungi om mare! Dar dacă nu ajungi, Ştefane,

întoarce-te, eu am să te
aştept...

 

                                                                                     
Marin Preda.Delirul 

.

În compoziţia ta,
vei ţine cont de următoarele cerinţe:


 I. Stabilirea, prin două argumente, a
tipului uman reprezentat de personaj.


 II.Comentarea a două
trăsături morale ale personajului respectiv.


III.Interpretarea adecvată a
atitudinii Ioanei faţă de Ştefan.


 IV. Exprimarea viziunii
proprii, în raport cu una dintre ideile din secvența subliniată.

 
V. Formularea
uneiconcluzii proprii cu referire la relaţia dintre Ioana şi Ştefan.

 
VI.Referinţa convingătoare la un personaj similar, din alt text
literar.

 

Answer 1

I. Stabilirea, prin două argumente, a tipului uman reprezentat de personaj.   Dupa parerea mea, Ioana tipul de om introvertrit deoarece-si exprima cu greu ideile, abia cand este fortata sa faca acest lucru, prin plecarea lui Stefan. Apoi, este tipul ironic si aceest lucru reiese chiar din convorbirea ei cu Stefan ,, ― Am auzit că pleci! Şi se miră cu o voce şoptită si batjocoritoare: Ei, cum pleci şi nu-mi spui şi mie?! Aştepţi să trimit eu pe cineva să te cheme?’’.


II.Comentarea a două trăsături morale ale personajului respectiv.
In primul rand, Ioana este o fata cuminte, iar in al doilea rand este sincera. Abia dupa un an, cand afla ca Stefan, baiatul iubit va pleca la Bucuresti isi face curaj si-si marturiseste cu sinceritate sentimentele fata de el.


III. Interpretarea adecvată a atitudinii Ioanei faţă de Ştefan.   Mult timp Ioana nu l-a bagat in seama pe Stefan. Banuiesc ca motivul ar fi fost timiditatea dar si nesiguranta si teama de a nu fi respinsa. Consider ca nu era sigura pe faptul ca Stefan o place ca pe o iubita si nu ca pe o prietena, datorita faptului ca erau amici inca di copilarie.


IV. Exprimarea viziunii proprii, în raport cu una dintre ideile din secvența subliniată.

,,Să ajungi bine la Bucureşti, Ştefane, chiar dacă din pricina asta o să mă uiţi, continuă ea şi glasul îi tremura vizibil,de emoţie sau poate de răcoare. Poate nu mă uiţi! Să ajungi om mare! Dar dacă nu ajungi, Ştefane, întoarce-te, eu am să te aştept...’’   Din secventa subliniata rezulta faptul ca Ioana il place. Ii face toate aceste urari cu o voce tremuranda si cu speranta de a se intoarce la ea.

V. Formularea unei concluzii proprii cu referire la relaţia dintre Ioana şi Ştefan.  

Doar pe baza fragmentului dat, consider ca relatia lor era destul de buna, se simpatizau, daca nu mai mult, desi Ioana l-a cam evitat timp de un am. Din dialogul dintre ea si a lui Birica rezulta ca Ioana nu si-a dat seama ca acesta o place. Din faptul ca a durat un an pana sa-si faca curaj sa-i spuna rezulta ca era foarte timida. Apoi, cei doi proveneau dintr-o zona rurala si poate fata considera ca baiatul trebuie sa fie cel care trebuie sa faca primul pas. Plecarea acestuia la Bucuresti, i-a facut curaj, ceea ce rezulta ca tinea la el  si nu dorea sa-l piarda.


VI. Referinţa convingătoare la un personaj similar, din alt text literar.  

Un personaj similar ar fi Ion din romanul ,,Ion’’ de Liviu Rebreanu.