Question

RECAPITULARE INIȚIALĂ BASMUL TOAMNEI îl începe o frunză - cu glasul stins de sfială, cu obrajii dogorâți-şoptindu-l: „A fosst odat'!" Dar şoapta îi sporeşte în freamăt răspândit prelung, şi frunzele, 'mpreună, murmură întrebător:,,A fosst?" De departe gânsacul hotărăşte: ,,A fosssst..." şi gâştele îl încuviinţează dând din cap:,,Da-da, da-da, da-da." lar firele de iarbă, alergând de-a valma, s-apleacă şi se roagă suspinând: ,,sssspune... ssspune... urechea... de lonel Teodoreanu Int 8 din Prunii, deşteptaţi din toropeala verii, deschid ochi vineţi, aiuriţi. Merele şi perele fug de prin așternutul crengilor, zugrăvindu-şi chipurile colorate pe fetele frunzelor, ca să nu le bage nimeni în samă fuga, Dar vantul descoperă înşelăciunea şi, pornind în Gutuile îngălbenesc de spaimă, privind pe sora lor mai mare, Luna, care-a albit de groază pe bex căutarea lor, se uită pe fereşti, le vede şi le cheamă prin horn. marginea prăpastiei. Bostanii au cozi fudule, râd pe-nfundate de fratele lor, Soarele, că-iberbec. Nucii cu miros amar se-ntreabă de unde li s-a tras atâta mâhnire frunzelor și, frământaţi de gânduri, creierii închişi în nuci se zbârcesc mohorât. Frunzele viei prind culori aprinse și se clatină de beţie, că doar sunt mici, și o boabă de poamă e damigeană de must pentru o frunză. Prin văzduh, vara a semănat, în mersul ei, zboruri de păsări, ca să nu-și piardă calea la întors. Dar păsările s-au împrăştiat şi vara s-a rătăcit departe. [...] Tânțarii, aţâţaţi de frunzele roșii, le înţeapă, și trupul toamnei tremură înfrigurat. Castanul sălbatec, nătâng de felul lui, se bucură că-i doldora de fructe, dar se rușinează că-s zburlite fructele rotunde şi, mânios, le aruncă de pe el. Floarea-soarelui, îngrijorată de ropotul căderilor, s-apleacă la pământ, tot mai jos, și trage cu a. b. C. Basmul e lung, dar trece pe nesimţite şi poposește în împărăția lenei, pesemne, căci de la o vreme frunzele pică de somn, cerul picură... Când te deştepţi, eşti cu capul în poala iernii care-şi toarce fuiorul de fulgi şi-ți pare că de când lumea iarna îți povesteşte basmul, căci de frunze nici urmă nu-i. Şi iarna-ți povesteşte înainte basmul început de-o frunză, căci gura vetrei e gura iernii, şi gura vetrei- cu flăcări şi cu jar-îngână dogorind basmul de aur al Toamnei.















din acest basm extrageți cuvintele cu diftong
dau coroana!!!​

Answer 1

Te-as ajuta cu mare drag dar încă nu am ajuns la cuvintele cu diftong