Question

Redacteaza o compunere de 15-25 randuri ,in care sa evidentiezi trasaturile personajului Sandra,asa cum se desprind din fragmentul citat.
"Din vale vine, un câine flocan, pe mijlocul uliței. Câteva sute de pași de la cotitură, el zărește o clipă pe Sanda, se oprește, ridică capul, ciulește și începe a scheuna încet. Sanda se întoarce cu firul și iarăși se arată la cotitură. Câinele tresare, prinde viață și, cu ochii ațintiți la Sanda, se repede în sus.
Pentru o fată care urzește pânză de-a lungul gardului, un câine flocan, mai ales când nu vine, ci se repede, totdeauna este o ivire mai mult decât supărăcioasă. Sanda țipă, apoi rămase încremenită de spaimă, cu fața albă ca fagurele și cu ochii ațintiți la câine.
Ca o șopârlă însă, cu labele întinse, colbăind cu coada și scheunând, se târâie câinele până în apropierea ei. Acolo apoi rămase turtit la pământ, privind fata speriată, scheunând iar cu frică și mușcându-și coada neîncetat.
Sanda își veni în fire. Îi părea c-a mai văzut adeseori acest câine, dar unde și cum nu-și aducea aminte.
Deodată, fața ei se însenină.— Scormon! strigă ea cu bucurie, ca și când ar întâlni un vechi prieten.
Când auzi câinele acest cuvânt, sări uite la picioarele ei, apoi se ridică cu labele pe ea și iarăși îi cuprinse picioarele, sări împrejur vesel, începu să latre, să scheaune și iarăși să-i lingă mâinile.
— Scormon! dragă Scormon! zise ea, plecându-se spre câine și netezindu-l. Cât e de slab, sărmanul! Unde e Pascu?
La auzul acestui nume, câinele începu să scheaune încet, mai tare, tot mai tare, în sfârșit el își ridică capul în sus și începu să urle.
Sanda îl privi câtăva vreme cu mișcare.— Bietul câine! cum urlă! zise ea înduioșată. Scormon, nu urla! urmă apoi, simțind că lacrimile îi vin în ochi. Cine știe, poate a și murit în cătănie. Bietul câine! Apoi începe a se sterge la ochi, așezându-se pe piatra de lângă portiță. Cine știe, poate a și murit! Trei ani vor fi la toamnă de când l-au dus în cătănie. Și mulți mor în cătănie. Se zice că-i bate și-i țin cu mâncări rele. Vai ș-amar! Nu se mai aude nimic de el. Despre alții tot mai vine câte-o veste. Dar el n-are pe nimeni decât pe bietul acesta de câine, care piere de foame.La acest gând, Sanda privi împrejur. Scormon era tupilit la picioarele ei. Ea începu să-l netezească.
— Scormon! tu n-ai stăpân! Scoromon se ridică și-și puse labele pe genunchii ei, privindu-i în față.
La acest gând, Sanda privi împrejur. Scormon era tupilit la picioarele ei. Ea începu să-l netezească.
— Scormon, ia, mănâncă! grăi ea, întinzându-i bucata. Câinele începu să mușine mălaiul.— Mănâncă, Scormon, mănâncă! Sărmanul, cât e de slab: abia a mai rămas păr pe el! Mănâncă, Scormon!
Scormon apucă bucata cu sfială și o puse între labe, iar fata se așeză lângă el și rămase privind cu mulțumire cum câinele din ce în ce se îndemna mai tare la mâncare."

Answer 1

Sanda este descrisa de catre autor ca o fata frumoasa :"Cu fata alba ca fagurele" și vrednica : " o fată care urzește pânză de-a lungul gardulu".

 In momentul întâlnirii acesteia cu câinele,  Sanda face dovada de  compasiune si bunatate fata de animalul infometat , iar din  monologul purtat de ea in fata cainelui, observam o mare capacitate de intelegere , sensibilitate si empatie fata de suferintele tanarului Pascu, fostul stapan al cainelui, plecat in catanie de aproape trei ani.

Answer 2

sandra  este ofata  frumoasa din pv fizic   harnica    dar    si o fata  cuun suflet  bun.  la inceput  ea se sperie de caine   dar treptat isi aduce aminte de el   cat  si de  stapanul  lui. atunci   cand il   intraba de stapan  raspunsul cainelui o intisteazasi  se  ataseaza si mai mult de caine. prin  gesturile  care le face dovedeste cavrea  sa  l ajute   si  sa l   inlocuiasca  pe  stapanul sau.vedemce repede  se ataseaza  de  caine  cum trece de  la o  stare  la  alta  in primul  rand  este  cuprinsa  de   spaima  apoi deiubire  compasiune .  este   tipologia personajului abil stapan pe     situatie. ea este pers  care  din  putinul ei  daruieste  celorlalti     mai sarmani  ca  ea .