Question

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui George Bacovia sau lui Lucian Blaga.

Answer 1

Atunci când redactăm un eseu în care prezentăm particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui George Bacovia sau Lucian Blaga este important să realizăm un plan astfel:

1. Identificăm un text poetic studiat care aparține lui George Bacovia sau Lucian Blaga:

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – Lucian Blaga: poezie expresionistă

Dați-mi un trup, voi munților – Lucian Blaga: poezie modernistă

Izvorul nopții – Lucian Blaga: poezie modernistă

Plumb – George Bacovia: poezie simbolistă

Lacustră – George Bacovia: poezie simbolistă

Sonet – George Bacovia: poezie simbolistă

2. Alegem unul dintre textele poetice care aparțin unuia dintre autori;  

3. În introducere scriem informații despre:

• autor
• opera lirică (anul apariției, volum, perioadă etc.)
• tema operei.

4. În cadrul cuprinsului:

• evidențiem minumum două trăsături care permit încadrarea textului într-o perioadă sau curent literar;
• comentăm minimum două imagini poetice relevante pentru tema textului liric;
• analizăm cel puțin două elemente de structură, motive poetice, figuri de stil, elemente de prozodie etc.

5. Formulăm o concluzie a eseului

Ne amintim:

George Bacovia este creatorul unei poezii de atmosferă. Volumele sale de poezii precum Plumb, Stanțe burgheze, Cu voi, Comedii în fond sau Scântei galbene poartă într-un mod cât se poate de evident pecetea influenței lui Edgar Poe și a unor cunoscuți simboliști francezi precum: Laforgue, Baudelaire și Verlaine. Influențele de factură simbolistă se concretizează la Bacovia prin: gustul pentru satanic, prin atmosfera de nevroză, ideea morții, cromatică, ș nu în ultimul rând prin predilecția pentru muzică. Impresiile sunt sugerate prin corespondențe muzicale sau prin culoare.

Bacovia se definește ca poet al toamnelor reci, al iernilor care crează impresia de sfârșit de lume, al căldurilor toride, când cadavrele se află în descompunere sau al primăverilor iritante, nevrotice. Cadrul de manifestare îl constituie orașul de provincie zugrăvit în culori cenușii. Pe acest fundal terifiant se proiectează vara, iarna, primăvara, frigul, somnul, golul, umezeala, nevroza etc. În această ambianță poetul rămâne un inadaptat și cu o nevoie de evadare imensă din această lume.

În primele sale volume (Plumb 1916 și Scântei galbene 1924) vocabularul și procedeele simboliste sunt exploatate cu insistență, unele cuvinte fiind reluate obsesiv, leitmotivul și refrenul fiind elemente de construcție constante.

În volumele următoare (Cu voi – 1930, Comedii în fond – 1936 și Stanțe Burgheze – 1946) versul scapă din corsetele metrului fix. Poetul nu renunță la rimă, însă renunță la leitmotiv și repetiții, iar ritmul și limbajul se destind.  

Mai multe informații despre particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Lucian Blaga aici: https://brainly.ro/tema/9805275

Succes și spor la lecții!

#BAC2022