Redactează un text argumentativ, de 150-300 de cuvinte despre nevoia de recunoaștere publica a individului, folosind informațiile din textul dat și propria experienta de lectura/culturală.
Răspunsuri la întrebare
Recunoașterea publică face parte din nevoia individului de a ști că se afla pe drumul bun, apreciat.
Recunoașterea publică, aprecierea faima odată obținute pun problema menținerii. Aici se află, de fapt, adevărata performanță, deoarece, o persoană care obține faima, recunoașterea publică la un moment dat, poate ușor intra în umbră, în uitare, dacă nu continuă prin depășirea permanentă a performanțelor. Cel mai la îndemănă pentru exemplificare se află lumea artistică și, pentru că abordăm literatura, ne vom referi la scriitori. De exemplu, un poet nu se poate mulțumi cu apariția unui volum, chiar fiind acela care i-a adus faima, recunoașterea publică, ci trebuie să continue a se reinventa, a crea continuu, pentru a nu cădea în uitarea publică. Scriitorii caută etapă după etapă creatoare să găsească subiecte, teme, surse de inspirație care să îi ajute în menținerea imaginii, a reconfirmării valorii și a originalității.
Atitudinea lui Eminescu este una cel puțin indiferentă față de recunoașterea publică, recunoaștere prin obținere de premii, fie ele chiar academice. Temele abordate de poet sunt aceleași de fiecare dată - dragostea, în special cea neînțeleasă, natura, istoria, dar care nu sunt, cu fiecare creație mai puțin originale, ceea ce menține faima artistului chiar și împotriva voinței sale. Geniul său creator și dragostea sa pentru arta poetică nu sunt manifestări ale individualității, personalității sale, îndreptate spre exterior, ci sunt manifestări ale sinelui izvorâte din nevoia sa de exprimare, a destinului său existențial. Cu toate acestea, privea cu indulgența și detașarea geniului pornirea și nevoia celorlalți de recunoaștere.