Limba română, întrebare adresată de lucamuravictor, 8 ani în urmă

Redactează un text de 10 – 15 rânduri în care să descrii ființa fabuloasă care fură merele de aur. În redactarea textului tău, vei avea în vedere următoarele:


să respecți tema, evidențiind trăsăturile ființei imaginare;

12 puncte

să existe introducere, cuprins și încheiere, fiecare idee nouă fiind marcată printr-un paragraf;

3 puncte

să te exprimi corect, clar și adecvat;

6 puncte

să respecți normele de ortografie și de punctuație;

6 puncte

să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la așezarea în pagină și la felul cum scrii.

Din Praslea cel voinic.

Dau coruana


lucamuravictor: Era o data un imparat care avea in gradina sa un pom cu mere de aur. Vedea ca merele dispar,iar asta era destul de ciudat,caci el nu de atingea de ele. Astfel, se hotărăște sa păzească pentru a afla cine-i hotul.
Seara, vede silueta unei creaturi imense,foarte dubioasa, cu ochi mari si negri, par gri, gheare si dinti foarte ascutiti, picioare cat lopetile si mainile micute.
lucamuravictor: Avea un nas foarte mare, cat un capac de borcan si era ragusit. Avea haine rupte, murdare si o incaltaminte din care-i ieseau degetele.
Imparatul se ingrozi si nu avu curajul sa-i vorbeasca.
lucamuravictor: V-am dat pe TVA cine copiază ii dau coruna
lucamuravictor: Tava

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de stelianpais1
2

Răspuns:

Într-o seară, Nimo întîrzie în oraș nepermis de mult. Tocmai a ratat ultimul autobuz care-l putea duce acasă, în cartierul bucureștean Drumul Taberei. În întuneric, un scrîșnet teribil despică tăcerea din Piața Universității. O statuie pîrîie din toate încheieturile și… iat-o cum prinde viață

și-i sare în ajutor băiatului. Călare pe Breazu, calul lui Mihai Viteazul, Nimo pornește spre casă, în vreme ce bunicul său – statuia lui, mai bine zis – își mîngîie mustața liniștit. Așa începe aventura lui Nimo. Una care-l va purta, alături de prietenul său Imran, într-o călătorie spre Macedonia de Nord, loc plin de secrete, unde va descoperi povestea mamei sale.

„Azi-mîine voi împlini 51 de ani. Asta mă face să rîd, fiind mai apropiat de numărul invers de ani, 15, vîrsta începuturilor de drum. Oricum, am înţeles deja că în fiecare adult rămîne ascuns copilul gata de joacă. Ceea ce nu e deloc rău, căci numai așa pot fi întreţinute visurile sau imaginaţia. Priviţi desenele celor mici și ascultaţi-le bazaconiile! Veţi înţelege atunci că ochii lor reflectă lumea cu totul surprinzător. Artistic, aș zice. Asta m-a făcut să născocesc cîteva povești pentru ei, convins că urechile lor vor ști să le-asculte cum trebuie. Cît despre Prieten cu umbra, am scris-o în cel mai ciudat an al vieţii mele. Cu masca pe faţă, dar cu gîndurile zburînd printre nori.” (Călin)


baraalexandru32: Super
baraalexandru32: Bravo
Alte întrebări interesante