referat de 15 pagini despre criza economică actuală
Răspunsuri la întrebare
Europenii şi criza economică şi financiară
Este importantă măsurarea percepţiilor europenilor asupra acțiunilor UE de contracarare a crizei economice şi financiare, acum, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.
Această anchetă, desfăşurată prin interviuri directe cu 27. 218 cetăţeni UE (pe teren, de la jumatatea lui ianuarie până la jumătatea lui februarie), demonstrează o preocupare colectivă pentru problema crizei, aşteptarea unor acţiuni mai bine coordonate la nivel european, precum şi interpretări naţionale foarte diferite privind rolul monedei euro. Ancheta reflectă, de asemenea, variaţii foarte clare la nivel socio-demografic: femeile sunt mai preocupate şi mai critice, alături de cetăţenii care au abandonat şcoala înainte de vârsta de 15 ani.
Trebuie subliniate următoarele puncte esenţiale:
Europenii sunt foarte îngrijoraţi de urmările crizei.
Această îngrijorare, care este resimţită foarte puternic în toate ţările (între 80 i 90%), priveşte economia la toate nivelurile: global, european şi naţional, atât pentru situaţia din prezent, cât şi pentru viitor. La nivel personal îngrijorarea nu este la fel de predominantă (58% pentru situaţia din prezent, 56% pentru cea viitoare).
Europenii s-au pronunţat în favoarea unei acțiuni coordonate de combatere a crizei.
Diagnosticul europenilor este clar: 44% consideră că statele membre au reacţionat individual, spre deosebire de 39% care sunt de părere că statele membre au acţionat în mod coordonat.
Pe de altă parte, 61% consideră că europenii ar fi mai bine protejaţi dacă statele membre ar adopta o abordare coordonată. Parlamentul European solicită cu insistenţă acest tip de abordare, în favoarea căreia s-a pronunţat în numeroase ocazii.
La ce nivel se poate combate criza cel mai eficient ?
Această întrebare iese în evidenţă mai mult decât celelalte datorită diferenţelor importante înregistrate între statele membre, fapt care poate avea o corelaţie fie cu apartenenţa ţării respective la G8, fie cu gravitatea resimţită a crizei economice din ţara respectivă. În medie, 25% optează pentru G8 şi 17% pentru UE, 15% pentru SUA, iar 14% menţionează guvernul naţional.
Ce măsuri ar trebui întreprinse la nivelul UE ?
Parlamentul European s-a pronunţat în mod repetat în favoarea adoptării de diferite măsuri la nivelul Uniunii. Acestea sunt sprijinite de majoritatea europenilor, în proporţii care variază de la 66 la 71%: coordonarea între politicile economice şi financiare, supravegherea de către UE a cazurilor în care sunt utilizate finanțe publice pentru salvarea unei instituții financiare, supravegherea activităţilor celor mai importante grupuri financiare internaţionale, rolul UE la nivel internaţional în reglementarea serviciilor financiare.
Moneda euro: rol protector ?
Această întrebare referitoare la rolul monedei euro în micşorarea efectelor negative ale crizei a fost pusă în toate țările membre ale Uniunii. La nivelul celor 27 de state membre, 44% dintre europeni consideră că moneda euro nu a micşorat efectele crizei, spre deosebire de 39%, care sunt de părere că acest lucru s-a produs, iar 17% nu s-au pronunţat.
Într-adevăr, rezultatele reflectă faptul că percepţia monedei euro variază în mod considerabil de la o ţară la alta. Tabelul detaliat (a se vedea p.15 din nota de sinteză) arată că 17 ţări au dat un răspuns afirmativ la întrebare; dintre acestea 13 țări sunt din zona euro, 3 ţări sunt obligate să adopte euro conform tratatelor de aderare, iar o ţară a refuzat adoptarea.
Fosta moneda naţională ar fi oferit aceeaşi protecţie ca şi euro ?
45℅ dintre cetăţenii din zona euro răspund negativ, în timp ce 45℅ dintre ei răspund afirmativ. Această medie ascunde neconcordanţe importante între statele membre ale zonei euro, întrucât în douăsprezece ţări din şaisprezece, majoritatea populaţiei nu este de acord cu această afirmaţie.