referat despre,,sorcova"
Răspunsuri la întrebare
Sorcova face parte din randul traditiilor romanesti care se desfasoara la fiecare inceput de an, mai exact pe 1 ianuarie. Umblatul cu sorcova face parte din randul traditiilor de sarbatoare, fiind o bucurie pentru copiii din intreaga tara care merg de dimineata pentru a aduce bucurie si belsug in casele vecinilor lor. In prima zi a fiecarui an copii, care reprezinta un simbol al puritatii, merg cu sorcova pe la casele din apropierea lor si aduc cu ei semnul noului an si al belsugului ce va urma. Denumirea acesti traditii provine de la un cuvant bulgar, si anume Sorcov, care se traduce prin verde fraged si care face referire la ramurile imobobocite rupte din arbori care in timpul iernii se usuca.
Sorcovele reprezinta in esenta crengute inmugurite sau uscate ori sorcove facute din bete un jurul carora se pun flori, busuioc, flori de hartie sau sclipici. Copiii sunt cei care isi creeaza propria sorcova, dupa care pornesc la colindat de dimineata.
Sorcovele sunt indreptate spre persoanele care sunt colindate si devin intr-o oarecare masura obiecte magice care au rolul de a trimite vitalitate si tinerete celor care sunt sorcoviti. Si textul spus de copii este unul la fel de magic, care intareste intreaga atmosfera de sarbatoare si traditie.
In general copiii cu varste plana la 10 ani sunt cei care merg la sorcovit in prima zi a anului, desi in ultimii ani si tineri ceva mai in varsta au preluat obiceiul.
Simbolul tineretii si al magiei, sorcovele erau realizate in trecut din bete de copac sau de brad si flori uscate de trandafir, prun sau cires. In general, ramurile de copac erau puse la inmugurit de Sfantul Andrei pentru a avea frunze verzi de 1 ianuarie, acestea fiind mai apoi impodobite si cu beteala rosie. Acum insa, obiceiul s-a mai schimbat, iar sorcovele sunt facute de copii la scoala sau acasa, acestea fiind formate din bete ornate cu flori artificiale, hartii pline de culoare, clopotei, trinchete si crengute de brad cu panglici colorate in ele. Fiecare copil are propria lui sorcova si in trecut baietii erau cei care spuneau sorcova, oferind sfaturi si urari de bine gazdelor, aducand belsugul, sanatatea si binele in casele si gospodariile acestora.
Dupa ce copiii isi termina urarea, acestia – sau semanatorii – arunca in fata portii sau a usii, ori chiar in casa cu seminte de grau, orez sau fasole spre exemplu, pentru a aduce intr-o oarecare masura belsugul din gospodarie in anul ce vine.
Sorcovitul recompenseaza mai apoi pe copii cu bani sau fructe si colacei, in timp ce in trecut acestia primeau fructe, nuci sau colaci.
Dupa ce ziua de 1 ianuarie se incheie iar sorcovitul ia sfarsit, sorcovele sunt tinute la loc de cinste in casa – la oglinda sau la icoana – pana in anul care vine.
Bănuiesc ca despre cântec era vorba...