ridmul poeziei camara cu fructe
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
ritmul de creștere a vânzărilor de ce nu se mai numește și eu să mă duc la o alta poartă numele de la română pe care le are cu
Răspuns:
Cămara de fructe
de Ion Pillat
Poezia „Cămara de fructe” de Ion Pillat
face parte din volumul „PeArgeş în sus” şi este un
pastel
. Volumele „Pe Argeş în sus” (1923), „Satulmeu” (1925), „Biserica de altădată” (1926) oferă cititotului imagineatransfigurată poetic a unei lumi miraculoase.
Pastelul
este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură,apelând la
imagini vizuale, motorii, auditive
, precum şi la
figuri de stil simotive literare
care compun armonizarea
planului terestru cu cel cosmic
.Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul
conturat prindescriere.Titlul
„Cămara de fructe” este sugestiv pentru amintirile din copilăriapoetului, descriind „cămara de altădată”, a cărui evocare în sufetul acestuia
melancolie şi regret.
Poezia „Cămara de fructe” de Ion Pillat este alcătuită din
patru catrene
(strofe de câte patru versuri) şi exprimă încă de la
început sentimentul desingurătate şi emoţia nostalgică
pe care le simte poetul atunci când se întoarce în trecut, la vârsta fericită a copilăriei: „Deschid cu teamă uşa cămăriide-altădată/ Cu cheia ruginită a raiului oprit”.
“Uşa”
semnifică întoarecea înuniversul copilăriei prin
amintire.
“Cheia ruginită”
sugerează trecereatimpului, iar
cămara
este spaţiul unde se poate realiza o întoarcere în timp.Impresiile din copilărie sunt atât de puternice, încât rafturile şi poliţelepar a se umple, în faţa ochilor săi, cu “piersici de jar şi albaştri struguri/ Şipere de-aur roşu cu flăcări de parfum”. Reintrând în lumea de basm acopilăriei, unde imaginaţia face totul posibil, poetul vede şi „pepeni verzi-smaragde cu miezul de rubin-/ Şi tămâioşii galbeni ca soarele de vară”, dar şicaise şi gutui ce-i par „trandafirii lampioane şi lămpi de aur verde”.
Imaginile şi senzaţiile
pe care le retrăieşte poetul sunt ilustrate prin
epitete şi comparaţii.
Majoritatea epitetelor sugerează culoarea – epitetecromatice -: „vânătul ei fum”, „piersici de jar”, „albaştri struguri”, „pere de-aurroşu”, „pepeni verzi”, „tămâioşii galbeni”, a căror imagine este întregită de
comparaţia
„tămâioşii glabeni ca soarele de vară”.În strânsă legătură cu imaginile descrise, poetul îşi exprimă direct
sentimentele de teamă, uimire, tristeţe şi profund regret
pentrupierderea iremediabilă a „raiului” copilăriei.Poezia are
rima
îmbrăţişată,
măsura
versurilor este de 13-14 silabe,iar
ritmul
este iambic.
Întrucât poetul descrie un aspect din natură, exprimându-şi totodată şi propriile sentimente, poezia