Limba română, întrebare adresată de NicolasFlorin, 8 ani în urmă

ridmul poeziei camara cu fructe​

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de andreeadea73883
0

Răspuns:

ritmul de creștere a vânzărilor de ce nu se mai numește și eu să mă duc la o alta poartă numele de la română pe care le are cu

Răspuns de MasterSilviu
1

Răspuns:

 

Cămara de fructe

de Ion Pillat 

Poezia „Cămara de fructe” de Ion Pillat

face parte din volumul „PeArgeş în sus” şi este un

pastel

. Volumele „Pe Argeş în sus” (1923), „Satulmeu” (1925), „Biserica de altădată” (1926) oferă cititotului imagineatransfigurată poetic a unei lumi miraculoase. 

Pastelul

este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură,apelând la

imagini vizuale, motorii, auditive

, precum şi la

figuri de stil simotive literare

care compun armonizarea

planului terestru cu cel cosmic

.Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul

conturat prindescriere.Titlul

„Cămara de fructe” este sugestiv pentru amintirile din copilăriapoetului, descriind „cămara de altădată”, a cărui evocare în sufetul acestuia

melancolie şi regret.

Poezia „Cămara de fructe” de Ion Pillat este alcătuită din

patru catrene

(strofe de câte patru versuri) şi exprimă încă de la

 început sentimentul desingurătate şi emoţia nostalgică

pe care le simte poetul atunci când se întoarce în trecut, la vârsta fericită a copilăriei: „Deschid cu teamă uşa cămăriide-altădată/ Cu cheia ruginită a raiului oprit”.

“Uşa”

semnifică întoarecea înuniversul copilăriei prin

amintire.

“Cheia ruginită”

sugerează trecereatimpului, iar

cămara

 

este spaţiul unde se poate realiza o întoarcere în timp.Impresiile din copilărie sunt atât de puternice, încât rafturile şi poliţelepar a se umple, în faţa ochilor săi, cu “piersici de jar şi albaştri struguri/ Şipere de-aur roşu cu flăcări de parfum”. Reintrând în lumea de basm acopilăriei, unde imaginaţia face totul posibil, poetul vede şi „pepeni verzi-smaragde cu miezul de rubin-/ Şi tămâioşii galbeni ca soarele de vară”, dar şicaise şi gutui ce-i par „trandafirii lampioane şi lămpi de aur verde”.

Imaginile şi senzaţiile

pe care le retrăieşte poetul sunt ilustrate prin

epitete şi comparaţii.

Majoritatea epitetelor sugerează culoarea – epitetecromatice -: „vânătul ei fum”, „piersici de jar”, „albaştri struguri”, „pere de-aurroşu”, „pepeni verzi”, „tămâioşii galbeni”, a căror imagine este întregită de

comparaţia

„tămâioşii glabeni ca soarele de vară”.În strânsă legătură cu imaginile descrise, poetul îşi exprimă direct

sentimentele de teamă, uimire, tristeţe şi profund regret

pentrupierderea iremediabilă a „raiului” copilăriei.Poezia are

rima

îmbrăţişată,

măsura

versurilor este de 13-14 silabe,iar

ritmul

este iambic.

 Întrucât poetul descrie un aspect din natură, exprimându-şi totodată şi propriile sentimente, poezia

Alte întrebări interesante