Romania in Primul Razboi Mondial? pe scurt
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
51
Pentru as stabilii pozitia fata de noul conflict declansat la 15/28 iulie 1914, se organizeaza Consiliul de Coroana de la Sinaia ( 21 iulie / 3 august 1914 ). In pofida parerii regelui Carol I care considera ca Romania trebuie sa intre in razboi de partea Puterilor Centrale, majoritatea membrilor Consiliului de Coroana au hotarat neutralitatea Romaniei si expectativa militara.
In perioada neutralitatii ( 1914 - 1916 ), primul ministru, Ion I.C. Bratianu a dat dovada de calitati diplomatice in negocierile purtate atat cu Puterile Centrale cat si cu Antanta.
La 4 august 1916 Romania semneaza un tratat politic si o Conventie militara cu Antanta. Conform acestui tratat:
- Romania se obliga sa declare razboi Austro- Ungariei ( care facea parte din Puterile Centrale ) cel mai tarziu pe 15 august 1916;
- Aliatii ii recunosteau Romaniei drepturile asupra teritoriilor romane aflate sub stapanirea Austro- Ungariei si ii promiteau statut egal in cadrul Conferintei de Pace.
In noaptea de 14-15 august 1916, Romania declara razboi Austro- Ungariei, intrand astfel in razboiul pentru intregirea nationala.
Planul operational al comandamentului armatei romane, numit " ipoteza Z " ( ipoteza zet ) prevedea ofensiva in Transilvania si defensiva in sud. In Transilvania inaintarea armatei romane a fost rapida, eliberand orasele Brasov, Sighisoara, Sibiu. Spargerea frontului de sud in urma infrangerii armatei romane la Turtucaie obliga armata romana sa se retraga catre Moldova. In aceste conditii, Puterile Centrale ocupa doua treimi din teritoriul Romaniei, inclusiv Bucurestiul. Autoritatile si o mare parte a populatiei se retrag in Moldova, iar Iasul devine temporal capitala tarii.
Infrangerea armatei romane si pierderile teritoriale s-au datorat:
- nerespectarii obligatiilor aliatilor prevazute in Conventia militara;
- slabei pregatiri si dotari a armatei romane;
- deficientelor planurilor operationale ale armatei romane.
In primavara anului 1917 armata romana a fost refacuta cu sprijinul misiunii militare franceze. Acest fapt permite obtinerea victoriilor de la Maresti, Marasesti si Oituz din iulie- august 1917. Desi invingatoare armata romana nu poate valorifica succesele din vara anului 1917, deoarece regimul bolsevic instaurat in Rusia in urma revolutiei din 25 octombrie / 7 noiembrie 1917, scoate Rusia din razboi, aceasta semnand o pace separata cu Puterile Centrale la Brest- Litovsk. Ramasa singura pe frontul de est, Romania este obligata sa semneze Pacea de la Bucuresti- Buftea ( aprilie 1918 ) prin care era obligata sa cedeze Dobrogea si inaltimile Carpatilor. Deasemenea, bogatiile naturale ale tarii urmau sa fie exploatate de Germania timp de 90 de ani. Aceasta pace semnata de primul ministru Alexandru Marghiloman, nu a fost promulgata spre ratificare de catre regele Ferdinand I. Astfel conditiile pacii devin practic nule.
Pe fondul victoriilor Antantei, la 28 octombrie 1918, regele Ferdinand ordona armatei romane reintrarea in razboi, sfarsitul acestuia gasind-o in tabara invingatoare. Astfel Romania obtine statutul de cobeligeranta.
In perioada neutralitatii ( 1914 - 1916 ), primul ministru, Ion I.C. Bratianu a dat dovada de calitati diplomatice in negocierile purtate atat cu Puterile Centrale cat si cu Antanta.
La 4 august 1916 Romania semneaza un tratat politic si o Conventie militara cu Antanta. Conform acestui tratat:
- Romania se obliga sa declare razboi Austro- Ungariei ( care facea parte din Puterile Centrale ) cel mai tarziu pe 15 august 1916;
- Aliatii ii recunosteau Romaniei drepturile asupra teritoriilor romane aflate sub stapanirea Austro- Ungariei si ii promiteau statut egal in cadrul Conferintei de Pace.
In noaptea de 14-15 august 1916, Romania declara razboi Austro- Ungariei, intrand astfel in razboiul pentru intregirea nationala.
Planul operational al comandamentului armatei romane, numit " ipoteza Z " ( ipoteza zet ) prevedea ofensiva in Transilvania si defensiva in sud. In Transilvania inaintarea armatei romane a fost rapida, eliberand orasele Brasov, Sighisoara, Sibiu. Spargerea frontului de sud in urma infrangerii armatei romane la Turtucaie obliga armata romana sa se retraga catre Moldova. In aceste conditii, Puterile Centrale ocupa doua treimi din teritoriul Romaniei, inclusiv Bucurestiul. Autoritatile si o mare parte a populatiei se retrag in Moldova, iar Iasul devine temporal capitala tarii.
Infrangerea armatei romane si pierderile teritoriale s-au datorat:
- nerespectarii obligatiilor aliatilor prevazute in Conventia militara;
- slabei pregatiri si dotari a armatei romane;
- deficientelor planurilor operationale ale armatei romane.
In primavara anului 1917 armata romana a fost refacuta cu sprijinul misiunii militare franceze. Acest fapt permite obtinerea victoriilor de la Maresti, Marasesti si Oituz din iulie- august 1917. Desi invingatoare armata romana nu poate valorifica succesele din vara anului 1917, deoarece regimul bolsevic instaurat in Rusia in urma revolutiei din 25 octombrie / 7 noiembrie 1917, scoate Rusia din razboi, aceasta semnand o pace separata cu Puterile Centrale la Brest- Litovsk. Ramasa singura pe frontul de est, Romania este obligata sa semneze Pacea de la Bucuresti- Buftea ( aprilie 1918 ) prin care era obligata sa cedeze Dobrogea si inaltimile Carpatilor. Deasemenea, bogatiile naturale ale tarii urmau sa fie exploatate de Germania timp de 90 de ani. Aceasta pace semnata de primul ministru Alexandru Marghiloman, nu a fost promulgata spre ratificare de catre regele Ferdinand I. Astfel conditiile pacii devin practic nule.
Pe fondul victoriilor Antantei, la 28 octombrie 1918, regele Ferdinand ordona armatei romane reintrarea in razboi, sfarsitul acestuia gasind-o in tabara invingatoare. Astfel Romania obtine statutul de cobeligeranta.
Alte întrebări interesante
Engleza,
9 ani în urmă
Ed. muzicală,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Istorie,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă