Sa se rezolve :
1 / {x} = 1/x + 1/[x]
albatran:
destept rau...incerc, dar nu promit..poate abandonez..
1/{x} = 1/x + 1/[x] (*)
1/{x} > 0 ⇒ 1/x + 1/[x] > 0 ⇒ x>0, [x] >0 (1)
Ecuația (*) se mai poate scrie :
{x} =x[x]/(x+[x]) (2)
{x} < 1 ⇒ x[x]/(x+[x]) < 1 ⇒ x[x] < x+[x] < 2x
⇒[x] < 2 (3)
(1), (3) ⇒ [x] = 1
Ecuația (2) se mai scrie:
x-[x] = x[x]/(x+[x]) și substituim [x] = 1
x-1 = x/(x+1) ⇒ x² - 1 = x ⇒ x² - x - 1 = 0
Rezolvăm ultima ecuație și reținem
soluția pozitivă.
..
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
4
{x}:R->[0;1) crescatoare
1/{x}:(R\Z)->(1;∞) si e descrescatoare
1/x;R*->R*
1/[x];R\[0;1)->{+-1/k, k∈Z*}
studiind graficele functiilor de mai sus, (vezi atasamaent) observam ca eventualele solutii nu pot ficautate in R-, ptca acolo un termen, cel din dreapta, este negativ si un termen, cel din stanga , este pozitiv
iar pe intervalul [0;1), [x]=0 deci expresia1/[x] nu are sens, asadar nici in acest interval nu vom cauta solutii
asadar vom cauta doar in R+\Z, pt ca in Z, partea 1/[x] nu este definita
pt x>3, 1/{x}>1, iar 1/x <1/3 si 1/[x]=1/2 deci 1/x+1/[x]<1/3+1/2=5/6 , asa dar nici aici nu vom cauta solutii
se vede si grafic cum scad si 1/x si 1/[x] sub 1/2 fiecare
vom cauta solutii deci doar in intervalele (1;2) si (2;3)
pt x∈(1;2)
1/(x-[x])=1/x+1
1/(x-1)=1/x+1
1/(x-1)=(x+1)/x
x²-1=x
x²-x-1=0
x=(1+-√5)/2
convine x=(1+√5)/2 ffffffff intersant ceva cu proportia de aur, cred
pt x∈(2;3)
1/(x-2)=1/x+1/2
1/(x-2)=(x+2)/2x
x²-4=2x
x²-2x-4=0
x=(2+-√(4+16))/2=(2+-√20)/2=(2+-2√5)/2=(1+-√5)
verificam doar solutia pozitiva
1+√5 ∉(2;3)
deci singura solutie, proportia de aur
x=(1+√5)/2
de unde probabil a si fost luata ecuatia si scrisa algebric, n-ar mai fi fost...
1/{x}:(R\Z)->(1;∞) si e descrescatoare
1/x;R*->R*
1/[x];R\[0;1)->{+-1/k, k∈Z*}
studiind graficele functiilor de mai sus, (vezi atasamaent) observam ca eventualele solutii nu pot ficautate in R-, ptca acolo un termen, cel din dreapta, este negativ si un termen, cel din stanga , este pozitiv
iar pe intervalul [0;1), [x]=0 deci expresia1/[x] nu are sens, asadar nici in acest interval nu vom cauta solutii
asadar vom cauta doar in R+\Z, pt ca in Z, partea 1/[x] nu este definita
pt x>3, 1/{x}>1, iar 1/x <1/3 si 1/[x]=1/2 deci 1/x+1/[x]<1/3+1/2=5/6 , asa dar nici aici nu vom cauta solutii
se vede si grafic cum scad si 1/x si 1/[x] sub 1/2 fiecare
vom cauta solutii deci doar in intervalele (1;2) si (2;3)
pt x∈(1;2)
1/(x-[x])=1/x+1
1/(x-1)=1/x+1
1/(x-1)=(x+1)/x
x²-1=x
x²-x-1=0
x=(1+-√5)/2
convine x=(1+√5)/2 ffffffff intersant ceva cu proportia de aur, cred
pt x∈(2;3)
1/(x-2)=1/x+1/2
1/(x-2)=(x+2)/2x
x²-4=2x
x²-2x-4=0
x=(2+-√(4+16))/2=(2+-√20)/2=(2+-2√5)/2=(1+-√5)
verificam doar solutia pozitiva
1+√5 ∉(2;3)
deci singura solutie, proportia de aur
x=(1+√5)/2
de unde probabil a si fost luata ecuatia si scrisa algebric, n-ar mai fi fost...
Anexe:
Răspuns de
5
Este foarte buna rezolvarea lui AlBatran. Eu ma gandisem la o rezolvare algebrica. Partial, rezolvarile noastre coincid
Stiind ca:
atunci
stim ca pentru x<0 atunci avem
De exmplu daca x=-4.2 atunci [x]=-5. Deci |[x]|>|x| si atunci [x]^{2}>x^{2}
Asta inseamna ca in ecuatia din (1) avem
de cealalta parte a ecuatiei avem
pentru ca x si [x] au acelasi semn.
Deci inseamna ca nu pot sa fie egale, atunci cand x<0
Apoi, putem observa ca diferenta dintre cele 2 patrate nu poate fi mai mare decat 1, pentru ca diferenta dintre x si [x] este mai mica decat 1, si atunci si patratele lor vor avea diferenta mai mica decat 1
atunci trebuie si ca
daca partea intreaga este mai mare decat 1, atunci inseamna ca x ar fi mai mic decat 1.
Dar daca x mai mic decat 1, atunci inseamna ca [x]=0, ceea ce evident este imposibil.
Ajungem la relatia
atunci rezulta clar ca [x]=1.
Inlocuind in ecuatia de gradul 2 obtinem
si de aici ajungi la solutia lui albatran.
Stiind ca:
atunci
stim ca pentru x<0 atunci avem
De exmplu daca x=-4.2 atunci [x]=-5. Deci |[x]|>|x| si atunci [x]^{2}>x^{2}
Asta inseamna ca in ecuatia din (1) avem
de cealalta parte a ecuatiei avem
pentru ca x si [x] au acelasi semn.
Deci inseamna ca nu pot sa fie egale, atunci cand x<0
Apoi, putem observa ca diferenta dintre cele 2 patrate nu poate fi mai mare decat 1, pentru ca diferenta dintre x si [x] este mai mica decat 1, si atunci si patratele lor vor avea diferenta mai mica decat 1
atunci trebuie si ca
daca partea intreaga este mai mare decat 1, atunci inseamna ca x ar fi mai mic decat 1.
Dar daca x mai mic decat 1, atunci inseamna ca [x]=0, ceea ce evident este imposibil.
Ajungem la relatia
atunci rezulta clar ca [x]=1.
Inlocuind in ecuatia de gradul 2 obtinem
si de aici ajungi la solutia lui albatran.
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Chimie,
8 ani în urmă
Chimie,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Istorie,
9 ani în urmă