Scrieti un monolog in care sa povestiti o întâmplare reala,/originală cu titlul :,, La un concurs de schi''/Cum sa faci o prăjitură cu visine,/La pescuit
DAU 99 DE PUNCTE
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
6
La un concurs de schi
Zilele zboară repede ca vântul iar vacanța de iarnă a venit. Am plecat la munte pentru a mă bucura liniștită de Crăciun. Fulgii de nea cădeau, dansând prin aer înainte să cadă la pământ. Zăpada s-a așternut ca o pătură peste pământ.
Mă plimb liniștită cu schiurile după mine. Urmează un concurs de schi. Mă îndrept spre pârtie, complet emoționată. În minte îmi vin fel de fel de imagini: dacă voi greși? Toți vor râde de mine. Cu siguranță voi cădea de pe schiuri și voi ajunge cu capul în zăpadă!
Fără să-mi dau seama, am ajuns sus pe munte. Ce a fost în mintea mea? Am înnebunit? O să mănânc o tonă de zăpadă! Nici nu m-am antrenat destul! Îmi pun încet schiurile și privesc în jos spre pârtie. E extrem de în pantă!
Mă uit în jur. Sigur nu pot renunța? Poate.. poate să fug undeva departe ca să scap de rușinea asta. Înghit în sec... totul se mișcă încet, cu încetinitorul. Gata! Renunț! Vreau să dau înapoi... ce se întâmplă?
Voiam să renunț! Acum cobor în viteză pe panta acoperită de zăpadă. Vântul îmi bate cu putere în față, iar totul se mișcă atât de rapid! Am un nod imens în gât: mai am mult până jos. O să fie un chin! O să cad, o să mă rănesc și toți o să râdă de mine. O să fiu de toată rușinea. Deja cred că leșin.. Părinții au camera de fotografiat în mănă, filmând. Privesc în față: o creangă! Gata, sunt moartă. O să mă împiedic, o să cad, o să îmi rup măna, o să ajung în spital și o să fiu vizitată până când mă fac bine. Trec de ea dar nu cad. Fac o tumbă în aer și aterizez. Se aud zeci de aplauze de sus.
În regulă, poate acum nu am murit dar sigur o voi face în curând. Zăpada devine tot mai adâncă. Picioarele mi-au înghețat complet. Văd pământul! E atât de aproape dar atât de departe...
O să cad. Acum chiar o să cad. Îmi pierd tot echilibrul și aproape cad dar...
Ajung într-un final pe suprafața plană. Mă mir că nu am căzut cu fața în zăpadă! Mulțumesc Doamne...
S-a terminat. De sus se aud aplauze. Lumea chiar a fost impresionată de reprezentația mea! Acum chiar sunt impresionată. Voiam să renunț iar acum sunt aplaudată de atâția oameni..
Părinții mei coboară. Sunt în culmea mândriei! Mă bucur că măcar i-am făcut mândri. Asta e tot ce îmi doream! Am plecat, rămânând cu schiurile în picioare. A fost o experiență frumoasă, cu toate că mă îngrijorasem enorm.
Zilele zboară repede ca vântul iar vacanța de iarnă a venit. Am plecat la munte pentru a mă bucura liniștită de Crăciun. Fulgii de nea cădeau, dansând prin aer înainte să cadă la pământ. Zăpada s-a așternut ca o pătură peste pământ.
Mă plimb liniștită cu schiurile după mine. Urmează un concurs de schi. Mă îndrept spre pârtie, complet emoționată. În minte îmi vin fel de fel de imagini: dacă voi greși? Toți vor râde de mine. Cu siguranță voi cădea de pe schiuri și voi ajunge cu capul în zăpadă!
Fără să-mi dau seama, am ajuns sus pe munte. Ce a fost în mintea mea? Am înnebunit? O să mănânc o tonă de zăpadă! Nici nu m-am antrenat destul! Îmi pun încet schiurile și privesc în jos spre pârtie. E extrem de în pantă!
Mă uit în jur. Sigur nu pot renunța? Poate.. poate să fug undeva departe ca să scap de rușinea asta. Înghit în sec... totul se mișcă încet, cu încetinitorul. Gata! Renunț! Vreau să dau înapoi... ce se întâmplă?
Voiam să renunț! Acum cobor în viteză pe panta acoperită de zăpadă. Vântul îmi bate cu putere în față, iar totul se mișcă atât de rapid! Am un nod imens în gât: mai am mult până jos. O să fie un chin! O să cad, o să mă rănesc și toți o să râdă de mine. O să fiu de toată rușinea. Deja cred că leșin.. Părinții au camera de fotografiat în mănă, filmând. Privesc în față: o creangă! Gata, sunt moartă. O să mă împiedic, o să cad, o să îmi rup măna, o să ajung în spital și o să fiu vizitată până când mă fac bine. Trec de ea dar nu cad. Fac o tumbă în aer și aterizez. Se aud zeci de aplauze de sus.
În regulă, poate acum nu am murit dar sigur o voi face în curând. Zăpada devine tot mai adâncă. Picioarele mi-au înghețat complet. Văd pământul! E atât de aproape dar atât de departe...
O să cad. Acum chiar o să cad. Îmi pierd tot echilibrul și aproape cad dar...
Ajung într-un final pe suprafața plană. Mă mir că nu am căzut cu fața în zăpadă! Mulțumesc Doamne...
S-a terminat. De sus se aud aplauze. Lumea chiar a fost impresionată de reprezentația mea! Acum chiar sunt impresionată. Voiam să renunț iar acum sunt aplaudată de atâția oameni..
Părinții mei coboară. Sunt în culmea mândriei! Mă bucur că măcar i-am făcut mândri. Asta e tot ce îmi doream! Am plecat, rămânând cu schiurile în picioare. A fost o experiență frumoasă, cu toate că mă îngrijorasem enorm.
andreeaalexia2:
E originală?
Alte întrebări interesante
Chimie,
8 ani în urmă
Engleza,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă