strabism-cauză, manifestare, corecție.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Strabismul, denumit în limbajul obișnuit privirea încrucișată, este printre cele mai comune defecte de vedere și se manifestă prin incapacitatea unuia sau ambilor ochi de a focaliza același punct în spațiu. Mai exact, ambii ochi nu pot să privească în același loc, în același timp.
Acest lucru se întâmplă din cauză că axele oculare sunt deviate una față de cealaltă, de obicei ca urmare a unui dezechilibru de coordonare între mușchii care asigură mișcarea globului ocular și mușchii extraoculari, de la nivelul pleoapei, însă poate apărea și în urma unei probleme cerebrale, de exemplu. Astfel, unul sau amândoi ochii se mișcă necoordonat, în sus sau în jos.
Cauzele strabismului pot fi:
Congenitale, atunci când apare la naștere
Ereditare, în familii cu istoric medical de strabism
Rezultatul unei alte boli oftalmologice, inclusiv hipermetropie, miopie sau astigmatism
Leziuni ale nervilor cranieni
Afecțiuni neurologice
Traumatisme cerebrale
Tipuri de strabism
Există mai multe forme ale acestui defect de vedere, care descriu fie cauza, fie modul în care se mișcă ochiul afectat:
Hipertropie – ochiul se întoarce în sus, pe axa verticală
Hipotropie – ochiul se întoarce în jos, pe axa verticală
Esotropie – ochiul se întoarce spre interior, pe axa orizontală
Exotropie – ochiul se întoarce spre exterior, pe axa orizontală
Torsional: inciclo- sau exciclotropie,
Mixt: o combinație a celor de mai sus
De asemenea, în funcție de constanța deviației, strabismul poate fi:
Constant
Intermitent
Simptomele strabismului și stabilirea diagnosticului
Strabismul poate apărea la orice vârstă, însă cel mai frecvent condiția este depistată în copilărie. Pentru corectarea strabismului este nevoie de tratament specializat bazat în general pe tehnici de ortoptică, de aceea, pentru rezultate eficiente, este important să consultați medicul oftalmolog odată ce observați semne specifice:
Ochii nu se mișcă coordonat
Vedere scăzută la unul sau ambii ochi
Tendință de a înclina capul într-o parte
Incapacitatea de a percepe vizual adâncimea
Uneori, simptomele strabismului pot să fie dificil de sesizat, mai ales la copii. Screening-ul oftalmologic devine astfel esențial pentru detectarea strabismului cu unghi mic, care poate să fie greu de observat de către părinți și care, netratat pe termen lung, poate conduce la ambilopie, ceea ce poate afecta major dezvoltarea și funcționarea vederii.
Specialistul este cel care poate diagnostica strabismul pe baza unei examinări amănunțite, care include evaluarea:
istoricului medical
acuității vizuale
viciilor de refracție
alinierii și focalizării ochilor
structurii interne și externe a ochiului
Tratamentul strabismului
Cu cât este diagnosticat mai repede, cu atât intervenția terapeutică este mai eficientă, iar riscul complicațiilor, precum ambilopia, este redus. În funcție de forma și stadiul afecțiunii, medicul oftalmolog sau specialistul optometrist poate recomanda:
Ochelari – atunci când strabismul este cauzat de o tulburare de vedere, precum hipermetropia.
Tehnici de ortoptică – constau în exerciții speciale de „reeducare” a vederii, pentru mușchii care controlează motricitatea ochilor.
Intervenție chirurgicală– aceasta implică repoziționarea mușchilor care controlează mișcarea ochilor, astfel încât ochii să se alinieze corect. Poate fi recomandat dacă ochelarii nu sunt eficienți individual.
Injecțiile în mușchii oculari – acestea slăbesc mușchii ochiului și astfel pot ajuta ochii să se alinieze mai bine, însă efectul nu este permanent – de obicei persistă mai puțin de trei luni.