Question

Subiectul al III-lea
(30 de puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre rolul actelor
constituţionale în consolidarea statului român în secolele XIX-XX, având în vedere:
menţionarea unei acţiuni inițiate de oamenii politici români pentru elaborarea
primei Constituții a României;
prezentarea unui fapt istoric care a dus la modificarea primei constituții a statului
român modern;
menţionarea a două constituții ale României interbelice şi precizarea unor caracte-
ristici ale acestora;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul actelor constituţionale pentru con-
solidarea statului român şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relației cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente
Va rog frumos!! ​

Answer 1

Răspuns:

La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, in Europa se constituie doua mari blocuri politico-militare: Tripla Alianta (Puterile Centrale) si Tripla Intelegere (Antanta).

Tripla Alianta se constituie in anul 1882, in doua etape: tratatul semnat in 1879 intre germania si Austro-Ungaria, in contextul apropierii celor doua state, cu scopul izolarii pe plan international a Rusiei si a Frantei: Italia, lezata in interesele sale expansioniste din Africa de catre Franta, adera, in 1882, la tratatul germano-austro-ungar. Romania, stat independent, pentru a-si consolida aceasta pozitie recent obtinuta si recunoscuta international, adera, in 1883 la alianta constituita. De remarcat faptul ca in acel moment era singura alianta politico-militara existenta in Europa si, de asemenea, legaturile existente intre regele Carol I, de origine germana, si tara sa natala, Germania. De altfel, si pozitia Triplei Aliante s-a consolidat prin adererea Romaniei, iar statul roman se va afirma ca un factor de stabilitate in zona balcanica. Tratatul a avut un caracter secret, fiind cunoscut doar de un cerc restrans de politicieni in frunte cu regele Carol I.

Cele doua aliante politico-militare, Antanta si Puterile Centrale, intra in conflict in iunie 1914, declansandu-se Primul Razboi Mondial (1914-1918). In contextul sfarsirii Primului Razboi Mondial, a afirmarii pe plan a principiului autodeterminarii, se va forma statul national unitar roman, a carui intindere va fi recunoscuta in cadrul Congresului de pace de la Paris (1919-1920).

Relatiile internatinale in periada interbelica se caracterizeaza prin doua atitudini: revizionista, dusa de statele nemultumite de prevederile tratatelor de pace si care doreau refacerea lor (Ungaria, Germania, Bulgaria, URSS) si conciliatorista, promovata de Franta si Anglia, in scopul mentinerii pacii prin acordarea de concesii statelor revizioniste.

Infăptuirea statului naţional unitar român în 1918 reclama unificarea organizării de stat si a legislaţiei menite să favorizeze progresul întregii naţiuni. Proiectul acestei constituţii a aparţinut Partidului Naţional Liberal şi a fost promulgată la 28 martie 1923.

Principiile erau: principiul suveranităţii naţionale (Regatul României era declarat stat naţional unitar şi indivizibil, teritoriul sau fiind inalienabil (art. 1 şi; puterea în statul român aparţine naţiunii); proprietatea are funcţie socială (funcţia socială a proprietăţii este exprimată prin faptul că se admite pentru cauze de utilitate publică. Deci, interesele generale ale comunităţi sunt prioritare în faţa celor individuale, dar dreptul de proprietate este garantat (art. 17); conform Constituţiei din 1923 - regimul politic consacrat era un regim democratic; separaţia puterilor în stat: legislativă, executivă, judecătorească

- Parlamentul:

- ales prin vot universal;

- minorităţile sunt reprezentate de drept în Parlament;

- pentru intrarea in vigoare a legilor este nevoie de acordul ambelor instituţii.

- Regele:

- numeşte şeful guvernului;

- are dreptul de a elabora regulamente pentru aplicarea legilor;

- este seful armatei;

- are drept de a bate moneda;

- conferă decoraţii si grade militare;

- are drept de amnistie si graţiere;

- orice act al regelui trebuie contrasemnat de un ministru care-şi asumă astfel răspunderea.

- Curtea de Casaţie si Justiţie

- instituţia supremă de judecată;

- se pronunţa cu privire la constituţionalitatea legilor;

- judecătorii sunt inamovibili

- asigură independenţa judecătorilor.

Constitutia din 1923 - înscria şi o serie de drepturi si libertăţi democratice:

• introducea votul universal, egal şi direct (pt bărbaţii de peste 21 de ani);

• egalitatea tuturor în faţa legii;

• desfiinţarea privilegiilor de clasă;

• libertatea muncii;

• libertatea conştiinţei şi a învăţământului;

• libertatea presei;

• garanta libertăţi individuale.

Importanţa:

• cea mai înaintată constitutie din istoria de până atunci a României;

• una dintre cele mai avansate constiţutii din Europa;

• a asigurat funcţionarea regimului democratic din România.

In concluzie de-a lungul a doua secole si jumatate, spatiul romanesc a avut un statut international, politico juridic, care a evoluat de la dominatie straina la manifestari largi de autonomie si pana la independenta deplina. Statul roman, incepand cu a doua jumate a secolului al XX-lea isi asuma responsabilitatea unei politici externe active, fie prin actiuni diplomatice, fie prin participare la conflicte militare, cu scoplul relizarii unitatii statale depline.