Question

Tema cautati pe internet case traditionale romanesti din Maramures,bucovina,moldova,dobrogea,muntenia si oltenia, banat,crisana,transilvania

VA ROG AM NEVOIE RAPID!!!
(Cate un fel de case traditionale si cate ceva despre casa)​

Answer 1

Răspuns:

De-a lungul timpului, în spațiul geografic pe care locuiesc sau au locuit populații românești, s-au conturat mai multe regiuni istorice care în decursul istoriei au aparținut în întregime sau parțial fie voievodatelor întemeiate în secolele al X-lea (pentru Transilvania) și al XIV-lea (Moldova, Țara Românească și Dobrogea), fie statelor vecine. Limitele și denumirile acestor regiuni cunoscute și sub numele de „țări” au evoluat în decursul vremii. Parțial sau în întregime, unele dintre ele au constituit, temporar sau mai durabil, și teritoriul României. Potrivit surselor istorice, toate sunt incluse în teritoriul Daciei antice, până la perioada daco-romană (regatele lui Burebista și Decebal). România nu are nicio revendicare teritorială asupra părților din regiunile istorice, aparținând statelor vecine.

Answer 2

Bună ziua!

• Maramureș: Casele maramuresene erau construite numai din lemn, pe fundatie din piatra, acoperite cu “dranita”, adica sindrila. Forma acoperisului era in patru ape si tuguiate pentru a nu se opri zapada pe ele. In fata si pe o lature aveau atasate o prispa, “satra” cu stalpi din lemn frumos “impistriti”(decorate), formand adevarate arcade si care dadeau o nota specific maramureseana acestor case. O casa era compusa din doua incaperi si tinda intre ele care comunica cu podul neavand tavan. In tinda se scotea hornul de la soba si astfel fumul mergea direct in podul casei unde iarna erau agatate preparatele din porcul care se sacrifice pentru sarbatorile Craciunului, spre a fi conservate in fum si a fi pastrate la rece. Gospodaria morosanului mai are si alte constructii anexe pe langa casă.

• Bucovina: Ca trasaturi generale, casele bucovinene au un aspect masiv, acoperis in patru ape cu streasina foarte larga, temelie inalta din piatra, pereti din lemn, prispa pe trei laturi, uneori si un cerdac, stalpi sculptati ca niste „coloane ale infinitului”. In interior, au de cele mai multe ori o tinda, folosita ca spatiu de trecere, alaturi de odaile de locuit.
• Moldova: Arhitectura rurală tradițională este mărturia unei forme constructive, care s-a dezvoltat la nivel local în timp, adaptându-se la resursele disponibile (materiale de construcție) și legată de viața socială și culturală.  Tehnica de construcție utilizată, fiind și cea mai veche, era formată din stâlpi verticali, înfipți în pământ, cu pereți din lut, paie mărunțite, gunoi de grajd și apă, pe o structură de ramuri întrețesute. Există, desigur, și alte sisteme mai complexe, în vremuri mai recente, în funcție de disponibilitatea materialelor locale (cărămizi de pământ și paie (chirpici, lemn). Orientarea construcției răspundea nevoilor legate de activitățile de lucru: în majoritatea cazurilor, fațada principală era îndreptată spre curte. Acoperișul, aproape întotdeauna în patru părți, acoperea întreaga suprafață a casei. În interior, nu existau multe variații: cea mai răspândită este varianta casei cu tindă (hol), care unește, în general, două camere: camera principală se numește Casa mare, în timp ce cealaltă este despărțită de către sobă în două, camera de dormit și camera de zi, unde se lua masa. Casa mare este camera cea mai mare, reprezentativă, adică locul, unde erau primiți oaspeții și unde se petreceau toate evenimentele speciale.
• Dobrogea: După revenirea la țară, în Dobrogea au ajuns foarte mulți români din diferite regiuni, inclusiv păstorii cu turmele de oi, care se deplasau cu mioarele în această zonă. Ei au rămas aici, au fost împroprietăriți cu pământ și au adus cu ei imagini ale arhitecturii din locurile în care s-au născut și au trăit. Există însă și o arhitectură tradițională dobrogeană. Aceasta se caracterizează printr-o casă cu o prispă, în general cu orientarea cea mai bună, spre sud sau spre est și cu un acoperiș foarte plat, din olană. Această imagine este variată în arealul arhitectural al Dobrogei. Întâlnim, de asemenea și construcții specifice zonei de nord, a deltei, în care predomină acoperișul cu stuf și culorile vii ale rușilor lipoveni care au făcut acele locuințe.

• Oltenia: Tipurile de gospodării specifice Olteniei s-au individualizat de-a lungul timpului, în funcţie de condiţiile istorice şi social-economice. Elementele determinante în structura unei gospodării au fost: dezvoltarea economiei şi modul de valorificare a resurselor locale. Gospodăria tradiţională ţărănească specifică acestei zone este formată din casă de locuit, compusă din două sau trei camere, prispă, pătul din nuiele împletite, ridicat pe piloni, uneori cu prispă în faţă, dispus paralel cu casa, grajd pentru animale, magazie pentru depozitarea diferitelor produse.