Question

Test
Nume şi prenume:
Data:
Clasa:
Citiți cu atenţie următorul text:
Fiul craiului, încălecând, îl netezeşte pe coamă şi zice:
- Hai, căluțul meu! Atunci calul zboară lin ca vântul, şi când vântul a aburit, iaca şi ei la crai în ogradă
au sosit.
- Bun sosit la noi, voinice! zise craiul, cam cu jumătate de gură. Dar aista cal ți l-ai ales?...
-Apoi dă, tată, cum a dat târgul şi norocul; am de trecut prin multe locuri şi nu vreau să mă ia oamenii
la ochi. M-oi duce şi eu cât călare, cât pe jos, cum oi putea.
Şi zicând aceste, pune tarniţa pe cal, anină armele la oblânc, îşi ia merinde şi bani de ajuns, schimburi
în desagi şi o ploscă plină cu apă. Apoi sărută mâna tată-său, primind carte de la dânsul către
împăratul, zice rămas bun fraților săi şi a treia zi către seară porneşte şi el, mergând din pasul calului.
Şi-merge el, şi merge, până se înnoptează bine. Şi, prin dreptul podului, numai iaca îi iese şi lui ursul
înainte, mornăind înfricoșat. Calul atunci dă năvală asupra ursului, şi fiul craiului, ridicând buzduganul
să dea, numai iaca ce aude glas de om zicând:
- Dragul tatei, nu da, că eu sunt. Atunci fiul craiului descalecă, şi tată-său, cuprinzându-l în brațe, îl
sărută şi-i zice:
- Fătul meu, bun tovarăş ți-ai ales; de te-a învățat cineva, bine ți-a priit, iară de-ai făcut-o din capul
tău, bun cap ai avut. Mergi de-acum tot înainte, că tu eşti vrednic de împărat. Numai ține minte sfatul
ce-ţi dau: în călătoria ta ai să ai trebuinţă şi de răi, şi de buni, dar să te fereşti de omul roş, iară mai
ales de cel spân, cât îi putea; să n-ai de-a face cu dânşii, căci sunt foarte şugubeți. Și, la toată
întâmplarea, calul, tovarăşul tău, te-a mai sfătui şi el ce ai să faci, că de multe primejdii m-a scăpat şi
pe mine în tinerețile mele! Na-ți acum şi pielea asta de urs, că ți-a prinde bine vreodată.
Apoi, dezmierdând calul, îi mai sărută de câteva ori pe amândoi şi le zice:
- Mergeţi în pace, dragii mei. De-acum înainte, Dumnezeu ştie când ne-om mai vedea!...
Fiul craiului atunci încalecă, şi calul, scuturându-se, mai arată-se o dată tânăr, cum îi plăcea craiului,
apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împărăție, Dumnezeu să ne ţie, că cuvântul
din poveste, înainte mult mai este. Şi merg ei o zi, merg două, şi merg patruzeci şi nouă, până ce de la
o vreme le intră calea în codru şi atunci numai iaca ce le iese înainte un om spân şi zice cu îndrăzneală
fiului de crai:
-Bun întâlnişul, voinice! Nu ai trebuinţă de slugă la drum? Prin locurile iestea e cam greu de călătorit
singur; nu cumva să-ți iasă vro dihanie ceva înainte şi să-ți scurteze cărările. Eu cunosc bine pe-aici, şi
poate mai încolo să ai nevoie de unul ca mine.
Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
Răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Alcătuiți câte un enunţ cu sinonimele contextuale ale cuvintelor: netezeşte, mergi.
0,5p
0,5p
2. Scrieți două expresii/ locuțiuni care să conţină cuvântul pace.
3. Identificați în textul dat un motiv literar prin care se realizează tema şi un obiect magic. 0,5p
4. Transcrieţi din textul dat o formula mediană.
0,5p
5. Prezentați semnificaţia titlului în raport cu textul.
1p
6. Prezentați relaţia incipit-final în textul studiat.
0,5p
7. Precizati personajele prezentate în antiteză. Scrieţi, pentru fiecare, câte 3 trăsături.
1p
8. Ilustrați conceptul de adjuvant.
0,5p
9. Definiţi basmul cult. Argumentați, într-un eseu de minim 400 de cuvinte, apartenenţa textului
studiat la specia epică basm cult.
4p
1p se acordă din oficiu
Ajutor:)

Answer 1

Răspuns:

1.Am calcat pe cel mai fin nisip din lume.(netezeste)

Am fost la piață.(mergi)

2.Pace fara suparare.

Pace vouă ce ați citit.

3. Tema textului este curajul iar un motiv literar pt aceasta tema este curajul de cei di jur.

4. "Dumnezeu știe când ne-om mai vedea."

5.Titlul sugestiv are legătură cu testul deoarece in aceasta opera personajul principal este Harap Alb

6.legătură intre incipit-final este ca si la incipit si la final se termina cu un dialog.

7. Iar la restul nu stiu sa fac.

scuze sper totuși ca e bine si atat!