Trebuie sa fac caracterizarea lui Ghita din Moara cu noroc ma ajutati?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
451
Ghita-este personajul principal al nuvelei,este o personaj puternic individualizat mai ales de trasaturi sufletesti contradictorii reiesite din patima de a se imbogati in contradictie cu dorinta de a ramane un om cinstit.in aceasta nuvela el traieste o drama atat pe plan social cat si psihologic.dintre personajele nuvelei lui ghita autorul nu ai face un portret fizic,singura insusire fizica pe care o mentioneaza autorul este ca era un om voinic.Pe plan social Ghita este multumit de conditia sa de cizmar intr-un sat de oameni saraci care castiga destul de putin carpind incaltamintea satenilor.dorea sa se mute la oras sa-si deschida un atelier marecu mai multi lucratori si sa confectioneze incaltaminte la moda.ca sa asi poata indeplini visul ea cu arenda hanul de la ,,MOARA CU NOROC' desi soacra lui ai da de inteles ca la carciuma castigi dar nu intotdeauna de la oamenii cinstiti.dornic de un castig cat mai rapid Ghita nu o asculta.la inceput se parea ca ar putea trai ca un om cinstit dar aparitia lui Lica si a talharilor din ceata lui vor provoca drama psihologica a lui Ghita.PE PLAN PSIHOLOGIC Ghita se zbate intre dorinta de a castiga cat mai multi bani si simtul inascut al cinstei pe care la cultivat si el in familie.Ghita devine victima lui Lica din momentul in care nu are taria de a recunoaste ca a gresit facandu-se carciumar si de a se intoarce la vechea meserie.Lica il subjuga luandu-i ceea ce reusise sa economiseasca.ca sa-si poata recupera banii luati de Lica accepta tot mai multe compromisuri,devine informatorul lui Lica,il acopera desi stie ca el a jefuit pe arendas si a ucis-o pe doamna in doliu.cand Lica il plateste cu teancuri de bacnote Ghita regreta pt prima data ca are familie.se gandea ca de n-ar fi cu Ana si copii s-ar inhaita cu Lica si ar deveni foarte bogat.sentimentul vinovatiei il face sa se schimbe si fata de Ana si copii,numai era sotul tandru si tata-l vesel de odinioara ci devine ursuz,macinat de gandurile lui .se gandeste sa o rupa definitiv cu Lica si sa-l dea pe mana jandarmului dar gelozia si ura il vor face sa nu mai judece limpede.de aceea o omoara pe Ana si cade victima oamenilor lui Lica.Ghita plateste pt faptele lui tragand-o dupa el si pe Ana care era nevinovata.
Sofia16:
Multumesc !
Răspuns de
139
Ghiţă trăieşte o dramă psihologică concretizată prin trei înfrângeri/ pierderi: încrederea în sine, încrederea celorlalţi în el şi încrederea Anei, soţia lui, în el. Consecinţele nefaste ale setei de înavuţire şi procesul înstrăinării de familie sunt magistral analizate de Slavici, autorul aducând în prim-plan conflictul dintre fondul uman cinstit al lui Ghiţă şi dorinţa de a face avere alături de Lică.
La început, „cârciurnarul este un ins energic, cu gustul riscului şi al aventurii, şi nu o palidă umbră hamletică, pierdută într-un peisaj autohton"(Magdalena Popescu). El hotărăşte schimbarea, luarea în arendă a cârciumii de la Moara cu noroc. Ghiţă este capul familiei pe care încearcă să o conducă spre bunăstare. Atâta timp cât se dovedeşte un om de acţiune, mobil, cu iniţiativă, lucrurile merg bine. Cârciuma aduce profit, iar familia trăieşte în armonie. Bun meseriaş, om harnic, blând şi cumsecade, Ghiţă doreşte să agonisească atâţia bani cât să-şi angajeze vreo zece calfe cărora să le poată da de cârpit cizmele oamenilor. Aspiraţia lui e firească şi nu:i depăşeşte puterile.
Apariţia lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc tulbură echilibrul familiei, dar şi pe cel interior, al lui Ghiţă. Cu toate că îşi dă seama că Lică reprezintă un pericol pentru el şi familia lui, nu se poate sustrage ispitei malefice pe care acesta o exercită asupra lui, mai ales că tentaţia îmbogăţirii, dar şi a existenţei în afara normelor etice sunt enorme: „se gândea la câştigul pe care l-ar putea face în tovărăşia lui Lică, vedea banii grămadă înaintea sa şi i se împăienjeneau parcă ochii". Cu toate acestea, Ghiţă îşi ia toate măsurile de precauţie împotriva lui Lică: merge la Arad să-şi cumpere două pistoale, îşi ia doi câini pe care îi asmute împotriva turmelor de porci şi angajează o slugă credincioasă, pe Marţi,„un ungur înalt ca un brad".
Din momentul apariţiei lui Lică, începe procesul iremediabil de înstrăinare a lui Ghiţă faţă de familie. Gesturile, gândurile, faptele personajului, trădează conflictul interior şi se constituie într-o magistrală caracterizare indirectă. Naratorul surprinde în mod direct transformările personajului: Ghiţă devine „de tot ursuz", „se aprindea pentru orişice lucru de nimic", „nu mai zâmbea ca mai înainte, ci rădea cu hohot, încât îţi venea să te sperii de el", iar când se mai juca, rar, cu Ana, „îşi pierdea repede cumpătul şi-i lăsa urme vinete pe braţ"(caracterizare directă). Devine mohorât, violent, îi plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neînţeleasa faţă de Ana, se poartă brutal cu cei mici.
La început, „cârciurnarul este un ins energic, cu gustul riscului şi al aventurii, şi nu o palidă umbră hamletică, pierdută într-un peisaj autohton"(Magdalena Popescu). El hotărăşte schimbarea, luarea în arendă a cârciumii de la Moara cu noroc. Ghiţă este capul familiei pe care încearcă să o conducă spre bunăstare. Atâta timp cât se dovedeşte un om de acţiune, mobil, cu iniţiativă, lucrurile merg bine. Cârciuma aduce profit, iar familia trăieşte în armonie. Bun meseriaş, om harnic, blând şi cumsecade, Ghiţă doreşte să agonisească atâţia bani cât să-şi angajeze vreo zece calfe cărora să le poată da de cârpit cizmele oamenilor. Aspiraţia lui e firească şi nu:i depăşeşte puterile.
Apariţia lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc tulbură echilibrul familiei, dar şi pe cel interior, al lui Ghiţă. Cu toate că îşi dă seama că Lică reprezintă un pericol pentru el şi familia lui, nu se poate sustrage ispitei malefice pe care acesta o exercită asupra lui, mai ales că tentaţia îmbogăţirii, dar şi a existenţei în afara normelor etice sunt enorme: „se gândea la câştigul pe care l-ar putea face în tovărăşia lui Lică, vedea banii grămadă înaintea sa şi i se împăienjeneau parcă ochii". Cu toate acestea, Ghiţă îşi ia toate măsurile de precauţie împotriva lui Lică: merge la Arad să-şi cumpere două pistoale, îşi ia doi câini pe care îi asmute împotriva turmelor de porci şi angajează o slugă credincioasă, pe Marţi,„un ungur înalt ca un brad".
Din momentul apariţiei lui Lică, începe procesul iremediabil de înstrăinare a lui Ghiţă faţă de familie. Gesturile, gândurile, faptele personajului, trădează conflictul interior şi se constituie într-o magistrală caracterizare indirectă. Naratorul surprinde în mod direct transformările personajului: Ghiţă devine „de tot ursuz", „se aprindea pentru orişice lucru de nimic", „nu mai zâmbea ca mai înainte, ci rădea cu hohot, încât îţi venea să te sperii de el", iar când se mai juca, rar, cu Ana, „îşi pierdea repede cumpătul şi-i lăsa urme vinete pe braţ"(caracterizare directă). Devine mohorât, violent, îi plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neînţeleasa faţă de Ana, se poartă brutal cu cei mici.
Alte întrebări interesante
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Chimie,
9 ani în urmă