un eseu Cu tema istoria,neamul și limbă în literatura romana
va rog
Răspunsuri la întrebare
Eseu: ,,Limba rom
ână”
Limba este o trăsătură definitoare a unui popor, a unui neam, a unei naţiuni.Ea trasează limitele fiinţei naţionale. O naţiune se defineşte prin comunitatede teritoriu, de viaţă social –
istorică, de limbă şi de factură phisică, care seexprimă prin cultură în general şi prin poezie în special. Tezaurul spiritual alunui popor se găseşte ascuns, ca o comoară în limbă.Limba conţine focul sp
iritului românesc. Ea, aidoma unei poezii este o
sinteză a spiritului naţional. Este graiul faptelor, care ne asigură existenţa. Aşcompara limba română cu o lumînare, care este simbolul luminii, al sintezeimateriei şi al spiri
tului.
Limba este precum Luceafărul –
prima stea a serii şi în acelaşi timp ultimastea ce se stinge dimineaţa. Limba este un personaj al mitologiei creştine cu
elemente din arii culturale, din epoci diverse, este un epitet alergic lui
Dumnezeu. Doar pentru Limbă oamenii s
-
au stins de pe Pămînt, doar pentruEa au bătut clopotele la Putna, pentru Ea a căzut
steaua de pe cer pe lac
reflectînd doar Dor, Dragoste şi Armonie sufletească.
Limba este Trecutul spre a-
l retrăi, Prezentul spre a
-
l trăi onorabil, Viitorul
spre a fi scruta
t şi atins.Atunci cînd spun cuvîntul ,,limbă” îmi amintesc de mamă –
figura ce umple
copilăria şi însoţeşte viaţa fiecărui om. Limba română este limbă de pace, de pîine, de neam, de suflet, limbă fără moarte, plină de dumnezeire, limbăstăpînitoare. Numai limba reflectă o linişre albastră ce creşte din clopotele dearamă şi în acelaşi timp una asurzitoare
pe care ca pe-un poem-
o înveţi.Limba etse muzica ce se împleteşte încet, apoi se avîntă repede, ca într
-o
uitare de sine. Muzică plină de fiori gingaşi. După limbă plînge
-
o liră parfumată, coardele
vorbesc prelung şi trist, notele saltă de pe portativtremurînd ca nişte umbre ce se mişcă fantastic.
Limba
–
ceva uimitor şi totodată ceva firesc. Ceva ce oricine poate av
ea, dar
nu oricine poate preţui prin urmare păstra. Eram un neam umilit, dar cuajutorul limbii am devenit unul independent şi asigurat cu un viitor.
Fiecare limbă este o coamoară pentru neamul său, o amintire pentru strămoşişi o simţire de fantezie pentru generaţiile ce o vor cunoaşte.