un eseu la tema: Rolul domnitorului Alexandru Ioan Cuza in procesul de consolidare a statului modern roman
( VA ROG URGENT DAU 70 DE PUNCTE!! )
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Explicație:Alexandru Ioan Cuza, Domnul Principatelor romane între anii 1859 si 1866, a fost o figura politica de o foarte mare importanta pentru Romania, iar realizarile sale au un ecou foarte puternic chiar si in zilele noastre. Toate schimbarile din diferite domenii, care au avut loc in timpul guvernarii sale, poarta si astazi numele de “reformele lui Cuza”.
Domnia lui a cunoscut trei etape. Intre anii 1859 si 1861 se duce lupta pentru consolidarea unirii mai ales prin recunoasterea pe plan international. 1862-1864 a reprezentat o perioada de infaptuire a reformelor, iar intervalul 1864-1866 a cuprins regimul domniei autoritare (personale) a carei baza a reprezentat-o „Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris”. Inceputul domniei sale nu a intampinat cea mai buna perioada pentru Principatele romane in conditiile in care existenta celor doua guverne ducea la instabilitate politica. „Desi nu era pregatit sa fie domn, iar alegerea sa a parut mai curand surprinzatoare, Cuza s-a dovedit un domnitor remarcabil. De o bunatate si de o cinste rare, in scurta sa domnie de sapte ani a facut in Romania mari reforme”, sunt de acord in unanimitate criticii. Un prim pas a fost unificarea serviciilor de vama, a cursurilor monetare, a administratiei telegrafului si a armatei. In 1859, politica externa a Principatelor Unite era in plina ascensiune, cu toate ca erau dependente de Turcia. In anul 1860 are loc infiintarea primei agentii diplomatice romane si incheierea conventiei telegrafice directe cu Rusia.
Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea cailor ferate, constituirea Consiliului superior al instructiunii publice, un regulament de navigatie, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea Scolii de silvicultura si o serie de masuri premergatoare secularizarii averilor manastiresti au reprezentat, in perioada 1862-1864, concretizarea planului de reforme. Cu ajutorul prim-ministrului Mihail Kogalniceanu, in ultimele zile ale lui decembrie 1863 se voteaza de catre Parlament „Legea secularizarii bunurilor manastiresti”. Prin intermediul acesteia a fost posibila distribuirea unei prime parti din pamanturi taranilor si, astfel, s-au impartit aproximativ 2 milioane de hectare la peste 500.000 de familii. Prin intermediul legii din 14/26 august 1864, alte peste 400.000 de familii de tarani au fost improprietarite cu loturi de teren agricol, iar aproape 60.000 de sateni au primit locuri de casa si de gradina. Chiar si in forma in care se gasea la acea data, reforma a reprezentat unul dintre evenimentele cele mai importante ale istoriei moderne a Romaniei. Urmarile acestei legi au fost: sporirea productiei agricole, o accentuare a evolutiei capitaliste la sate si o crestere a constiintei taranimii.
Un alt domeniu foarte puternic influentat de domnia lui Cuza a fost invatamantul. Legea prin care s-a organizat acest sector a fost „Legea instructiunii publice”. Sub Cuza Voda s-a luat hotararea definitiva de adoptare a alfabetul latin. Aceasta lege a intrat in vigoare la data de 25 noiembrie 1864 si a stat la baza invatamantului romanesc timp de peste 30 de ani. Cu aceasta ocazie s-au stabilit trei grade de invatamant: primar, secundar si superior. Se mai poate adauga si importanta initiativa a Guvernului lui Mihail Kogalniceanu, care a instituit, in toamna anului 1860, prima universitate a tarii, cea ieseana. In anul 1864 au fost promulgate legile privind organizarea administratiei judetelor si a comunelor ce urma sa se faca de consilii alese pe baza votului cenzitar. Foarte importanta a fost si adoptarea codurilor moderne in legislatia romaneasca. Franta si Belgia au reprezentat un model pentru elaborarea Codului civil si a Codului penal in statul roman modern.