unde si cind
sau divizat romanii
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Imperiul Roman (latină IMPERIVM ROMANVM) este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma. Ca civilizație a Epocii de Fier, deținea teritorii din jurul Mării Mediterane în Europa, Africa de Nord și vestul Asiei. După reformele constituționale ale lui Augustus din secolul I i.Hr., la anarhia militară din secolul al III-lea d.Hr., imperiul a fost un principat condus de la orașul Romei (27 i.Hr.-285 d.Hr.). Imperiul Roman a fost mai târziu divizat între Imperiul Roman de Apus, cu capitala la Milano și apoi la Ravenna, și Imperiul Roman de Răsărit, cu capitala la Nicomedia și apoi la Constantinopol, condus de împărați multipli.
Anterior, era Republica Romană care a înlocuit monarhia de la Roma în secolul al VI-lea i.Hr, guvernată de doi consuli cu puteri executive cu mandate limitate la un an și condusă de o adunare legislativă numită Senat. Republica era însă totodată un imperiu, dețînând teritorii cucerite. Fiind destabilizată de o serie de războaie civile și conflicte politice dintre generali ambițioși, în secolul I i.Hr., generalul Iulius Cezar a fost numit drept dictator pe viață, dar a fost asasinat în anul 44 i.Hr. în urma unui complot senatorial. Au reizbucnit astfel războaiele civile care au culminat cu victoria lui Octavian Augustus, nepotul și fiul adoptiv al lui Cezar, care l-a învins pe generalul Marcus Antonius în Bătălia de la Actium din anul 31 i.Hr. După anexarea Egiptului Ptolemaic, s-a încheiat oficial epoca elenistică marcată cu cuceririle lui Alexandru cel Mare în Orient. Octavian și-a asigurat controlul total asupra imperiului, iar Senatul Roman i-a garantat puteri executive nelimitate, titlul de Imperator (comandant suprem al armatei) și titlul de Augustus, devenind astfel primul împărat al Imperiului Roman.