Limba română, întrebare adresată de StefanMihaiBanana, 9 ani în urmă

urgent si grav
saptamana viitoare (miercuri) am teza la romana.
Profesoara noastra nu prea ne explica predicatul nominal, numele predicativ, verbul "a fi" , valorile verbului "a fi" adica verb predicativ, verb copulativ si verb auxiliar.

Va rog mult sa imi explicati pe fiecare in parte cat de mult puteti si cat de mult stiti!
(cat mai repede posibil, multumesc mult de tot!!!)
coroana celui care imi explica "ca la prosti" :)

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de feliciapalii2005
13

Răspuns:

Predicatul nominal este alcătuit dintr-un verb copulativ și unul sau mai multe nume predicative.

Exemple:

Mama ta este frumoasă.

Sportul înseamnă sănătate.

El a ajuns profesor.

Predicatul nominal atribuie subiectului o identitate sau o însușire (îl califică) și arată cine este, ce este sau cum este subiectul. Răspunde la întrebările: cine este?, ce este?, cum este? adresate subiectului.

Verbul copulativ a fi își poate schimba forma sau poate fi înlocuit cu un alt verb copulativ: ce a fost?, ce a devenit?, cum părea?. De asemenea, și pronumele interogativ care intră în alcătuirea întrebării își poate schimba forma în funcție de cazul la care se află numele predicativ: pentru cine este?, al cui este? etc.

Predicatul nominal este alcătuit din:

a) verb copulativ;

b) nume predicativ.

Verbele copulative sunt instrumente gramaticale care nu au înțeles de sine stătător și fac legătura dintre subiect si numele predicativ.

Verbele copulative sunt: a fi, a deveni, a ajunge, a se face, a ieși, a rămâne, a părea, a însemna, a se naște, a se preface, a se numi, a se chema, etc.

Numele predicativ este partea esențială sau elementul de bază al predicatului nominal prin care se identifică sau se califică subiectul.

Numele predicativ este o parte de propoziție care se prezintă sub două feluri:

simplu, când este exprimat printr-o singură parte de vorbire:

El este harnic.

multiplu, când este exprimat prin două sau mai multe părți de vorbire, coordonate între ele:

El este harnic și disciplinat.

Numele predicativ se exprimă prin substantiv comun sau propriu in cazurile Nominativ, Genitiv (cu sau fără prepoziție), Acuzativ (cu prepoziție) si Dativ (cu prepoziție):

Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.

Verbele sunt:

– predicative – când pot forma singure predicat

– nepredicative – când nu pot forma singure predicat.

Verbele nepredicative, ca şi cele predicative, sunt atât la moduri personale, cât şi la moduri nepersonale.

Verbele predicative

Verbele predicative au înțeles de sine stătător, adică pot spune singure ceva despre subiect. Acestea exprimă singure predicatul când sunt la un mod personal. În limba română, cele mai multe verbe sunt predicative.

Exemplu de verb predicativ

– Ioana este în grădină.

* este = „se află”, „se găseşte” <=> spune singur ceva despre subiect; îndeplineşte funcţia de predicat verbal => este verb predicativ.

Verbele predicative (personale) sunt verbe la moduri predicative. Verbul predicativ are întotdeauna funcția sintactică de predicat verbal.

În sistemul verbal al limbii române se folosesc trei verbe auxiliare morfologice: a avea, a vrea și a fi.

A avea

Verbul auxiliar a avea ajută la formarea:

– modului indicativ, timpul perfect compus – am povestit; timpul viitor – am să povestesc

– modului condiţional-optativ, timpul prezent – aş povesti; timpul perfect – aş fi povestit.

A fi

Verbul auxiliar a fi ajută la formarea:

– modului conjunctiv, timpul perfect – să fi povestit

– modului condiţional-optativ, timpul perfect – aş fi povestit

– modului indicativ, timpul viitor anterior – voi fi povestit.

A vrea

Verbul auxiliar a vrea ajută la formarea:

– modului indicativ, timpul viitor – voi povesti; timpul viitor anterior – voi fi povestit.

Verbele copulative

Un verb copulativ este un verb care formează un predicat nominal împreună cu o altă parte de vorbire cu funcție de nume predicativ.

Exemplu de verb copulativ

– Ioana este frumoasă.

* este = lipsit de sens singur <=> nu spune nimic singur despre subiect; doar împreună cu numele predicativ „frumoasă”  formează predicatul nominal „este frumoasă” => este verb copulativ.

Verbe copulative

– a fi – când nu este verb predicativ sau auxiliar

– a deveni – care este doar copulativ

– a ajunge, a ieşi, a se face, a însemna, a rămâne, a părea – care sunt verbe predicative ce pot deveni copulative.

Exemple de verbe copulative

– Eu sunt elev. (a fi)

– El devine muzician. (a deveni)

– Eu ies doctor. (a ieși)

– Eu ajung fotbalist. (a ajunge)

– El se face doctor. (a se face)

– El rămâne corigent. (a rămâne)

– Ea părea fericită. (a părea)

– El a însemnat mult pentru mine. (a însemna)

Conjugarea verbului

Verbul are patru conjugări; ele pot fi stabilite după sufixele de infinitiv:

– conjugarea I în -a (a cânta);

– conjugarea a II-a în -ea (a vedea);

– conjugarea a III-a în -e (a spune);

– conjugarea a IV-a în -i şi -î (a dori, a coborî).

Explicație:

sper ca te-am ajutat!


StefanMihaiBanana: multumesc mult de tot!!!
gin3guionut17071997: adpl
gin3guionut17071997: cât de mare este
gin3guionut17071997: din asta dăm și noi
gin3guionut17071997: Dar eu dau lucrare
Alte întrebări interesante