Urgent.....stiri despre intre intii si opt martie in limita de o pagina
Răspunsuri la întrebare
Ziua Internaţională a Femeii a fost recunoscută oficial mult mai tîrziu, în 1975, de către Naţiunile Unite şi a fost adoptată, începînd cu această dată ca sărbătoare de multe ţări. Ziua Femeii este sărbătorită în mai multe ţări din lume, însă în ţările occidentale ziua de 8 martie nu este văzută la fel ca în ţara noastră. În Occident este o celebrare a luptei femeilor pentru drepturile lor.
Cu timpul sărbătoarea şi-a pierdut din semnificaţiile reale, transformîndu-se într-o ocazie pentru bărbaţi de a le arăta iubirea faţă de femeile speciale din jurul lor.
Ziua Internaţională a Femeii a fost inclusa in sărbătorile culturale din numeroase ţări. Ziua de 8 martie este văzută în multe ţări şi drept prima sărbătoare a primăverii.
În prezent 8 Martie este un prilej de bucurie şi răsfăţ pentru toate femeile, care primesc flori şi diferite cadouri. Ziua de 8 Martie este ziua feminității, a frumuseții, a dragostei, ziua în care femeia este în centrul atenției, este sărbătorita de copii, de soți, de prieteni. Femeia, ființa delicată, sensibilă este cea care dă viață și poate de aceea, în momentele grele, se dovedește mai tare decît bărbatul, iar în viața de zi cu zi, nu are voie să obosească nici la serviciu, nici ca mamă, nici ca soție.
În R. Moldova 8 Martie este declarată oficial zi de odihnă.
Prima zi a lunii martie este sărbătoarea Mărţişorului. Mărţişorul este un calendar simbolic, reprezentat de un şnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri, iarnă şi vară, făcut cadou la l martie, ziua Dochiei, străvechi început de an agrar.
Generalizat astăzi la sate şi oraşe, mărţişorul este confecţionat din două fire colorate alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor şi femeilor care îl poartă agăţat în piept una sau mai multe zile.
Deşi nu se ştie cu exactitate de când datează acest obicei, se ştie că prima zi a primăverii era celebrată încă de acum aproximativ 8000 de ani, iar mărţişorul îşi are originea în credinţele şi practicile agrare de atunci.
Romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii. Deşi obiceiul poartă numele acestuia, nu are niciun fel de conotaţie marţială. Se spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi fericire. Sunt formate dintr-o fundiţă roşu cu alb, roşul semnificând iarna iar albul - primăvara. La această fundiţă se adaugă alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă. Mărţişorul este purtat pe haină, la vedere, timp de câteva zile, începând cu 1 martie.
Pe vremea dacilor, simbolurile primăverii erau confecţionate în timpul iernii şi se purtau doar după 1 martie. Mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului. Şnurul mărţişorului reprezintă, prin urmare, împletirea armonioasă a celor două.
Potrivit altor surse, mărţişoarele constau în monede care erau atârnate de fire subţiri de lână, negru cu alb. Alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui. Erau purtate până când înfloreau copacii, apoi erau atârnate de crengile acestora.
După unele tradiţii, firul Mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul primăvara, la naşterea anului agrar.
Astfel, întrucât Mărţişorul este inseparabil de tradiţia Dochiei carpatice, se poate afirma cu certitudine că acesta este un obicei vechi românesc, atestat în toate zonele locuite de români şi aromâni, preluat apoi de alte popoare din centrul şi sud-estul Europei.