Istorie, întrebare adresată de rin80, 8 ani în urmă

URGENT VA ROG!!!
II. Citiţi cu atenţie textul apoi răspundeţi la întrebări:

A. „Şansa atenienilor a fost de a găsi în Clistene, (...), omul care a ştiut să înţeleagă că cetatea nu va putea reveni la instituţiile trecutului şi la privilegiile de castă care nu făceau altceva decât să ridice împotriva nobilimii celelalte clase ale populaţiei. (...) Pentru aceasta, (...), el a creat o nouă împărţire a cetăţenilor. (...) Fiecare era, deci, cunoscut nu numai ca membru al unei familii, cu toate consecinţele pe care le implica distincţia dintre familii nobile şi nenobile, dar şi ca locuitor al unui sat ori cartier al Atenei, egal din punct de vedere juridic cu ceilalţi cetăţeni. Aparent anodină, această reformă punea, de fapt, bazele democraţiei ateniene. (...) Încă nu este democraţie totală, aşa cum va funcţiona ea cinzeci de ani mai târziu, căci încă se aleg arhonţi făcând parte din primele două clase de cetăţeni. Dar puterea de a legifera este în mâinile întregului popor, deja stăpân al ecclesiei [Adunarea poporului] şi căruia îi este recunoscut accesul în bulé, Consiliul celor 500, recrutat dintre toţi atenienii, câte 50 din fiecare trib.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)
B. „Dar, începând din 461 [î.Hr.], democraţia ateniană are câmp liber, reducând Areopagul, consiliul foştilor arhonţi şi simbolul spiritului conservator la situaţia de a nu mai fi decât un tribunal pentru cazuri excepţionale de crime. Politica este de resortul Adunării [poporului] şi al Consiliului [celor 500] unde, după cum stabilise Clistene, orice cetăţean poate fi chemat să intervină. (...) Primii dintre ei, arhonţii, începând din 457 [î.Hr.], încetează de a fi recrutaţi, în exclusivitate, dintre oamenii bogaţi din primele două clase cenzitare: de fapt, de aici înainte oricare cetăţean poate avea acces la funcţia de arhonte. (...) Dar democraţia nu ar fi decât o faţadă dacă, în practică, dificultăţile vieţii cotidiene ar trebui să-i îndepărteze pe muncitori de reuniunile politice sau de funcţiile administrative. Neîndoielnic cea mai mare originalitate a operei lui Pericle a fost aceea de a concepe necesitatea de a se asigura democraţiei politice baze economice suficiente. Acordarea unei indemnizaţii zilnice acelora care se pun în serviciul oraşului (...) însemna deschiderea căii spre o democraţie efectivă.” (Henri van Effenterre, Istoria universală)
1.Numiţi reformatorul atenian precizat atât în sursa A, cât şi în sursa B și precizați o alte două măsuri adoptate de acesta.
2. Numiţi 2 instituţii ateniene precizate atât în sursa A, cât şi în sursa B.
3. Precizați secolul la care se referă sursa B.
4. Menţionaţi, pe baza surselor A şi B, o deosebire referitoare la arhonţi.
5. Menţionaţi, pe baza surselor A şi B, câte o informaţie referitoare la Consiliul celor 500.
6. Selectaţi din sursa B două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecărei informaţii.
7. Numiţi un regim politic la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
8. Precizaţi, pe baza sursei A, o categorie socială.
9. Menționați o altă măsură adoptată de Pericle.
10. Menționați două deosebiri între democrația ateniană și democrația contemporană.
11. Menționați 2 conflicte la care au participat grecii în secolul al V-lea î. Hr.
12. Formulați un punct de vedere referitor la democrația ateniană și susțineți-l cu o informație selectată din sursa B.

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de nloghin5
0

Răspuns:

A. În Atena antică, reformele lui Clistene au contribuit la dezvoltarea democrației ateniene. El a creat o împărțire a cetățenilor pe baza locuirii într-un sat sau cartier al Atenei, eliminând astfel distincția dintre familiile nobile și nenobile. Deși încă nu era o democrație totală, deoarece arhonții erau aleși doar din primele două clase de cetățeni, puterea de a legifera a fost încredințată întregului popor prin intermediul Adunării Poporului și al Consiliului celor 500, compus din 50 de reprezentanți din fiecare trib.

B. Începând din 461 î.Hr., democrația ateniană a cunoscut o perioadă de libertate, reducând Areopagul, consiliul foștilor arhonți, la rolul de tribunal pentru cazuri excepționale de crime. Politica a fost încredințată Adunării Poporului și Consiliului, în care orice cetățean putea fi chemat să ia parte. Începând din 457 î.Hr., arhonții nu mai erau aleși doar din primele două clase cenzitare, ci orice cetățean putea accede la această funcție. Pericle a înțeles necesitatea de a sprijini democrația politică cu baze economice solide, acordând o indemnizație zilnică pentru cei care serveau interesele orașului, ceea ce a permis accesul muncitorilor la particip

Alte întrebări interesante