Question

Vă rog ajutați-mă, am nevoie de asta mâine pentru civică și ne dă notă! Vă rog, ajutor!

Answer 1

Drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetateanului sunt nu numai o realitate, ci si o finalitate a intregii activitati umane progresiste si democratice. Drepturile si libertatile omului, cu multiplele lor ramificatii si implicatii teoretice si practice reprezinta un domeniu important in preocuparile fiecarui stat precum si in ale comunitatii internationale. Cercetarea stiintifica a drepturilor si libertatilor omului si cetateanului este o misiune permanenta indeosebi a juristilor, acestora revenindu-le rolul de a analiza toate aspectele si de a realiza sinteze. Ea trebuie sa realizeze clarificarile necesare (notiunile, vocabularul folosit), sa permita evidentierea progreselor dar si a ramanerilor in urma, sa ofere solutii legislative care sa permita o reala promovare a respectului pentru aceste drepturi si o eficienta protectie a lor.                            Definirea drepturilor fundamentale ale cetatenilor (a libertatilor cetatenesti sau libertatilor publice, cum mai sunt deseori numite) a preocupat si inca preocupa intens literatura juridica. Asemenea preocupari sunt numeroase pentru ca drepturile si libertatile cetatenesti  au o importanta aparte si s-au impus in viata oamenilor si a societatii. Formularea unei definitii a drepturilor fundamentale presupune stabilirea unor criterii. Prima problema care se pune este de a sti de ce din sfera drepturilor pe care cetateanul le are in general, numai anumite drepturi sunt fundamentale. Apoi trebuie sa stabilim de ce sfera drepturilor fundamentale variaza de la etape la etape istorice, determinand ce ratiuni teoretice si practice face ca un drept al cetateanului  sa fie drept fundamental intr-o anumita perioada si sa fie drept obisnuit, in alta perioada istorica. Drepturile fundamentale s-au definit ca simple drepturi subiective, fara a se evidentia ceea ce este specific.






          Pentru definirea lor trebuie sa luam in consideratie ca sunt: a) drepturi subiective; b) drepturi esentiale pentru cetateni; c) datorita importantei lor sunt inscrise, in acte deosebite, cum ar fi declaratii de drepturi, legi fundamentale (constitutii).

       Drepturile fundamentale sunt drepturi subiective, ele fiind in ultima instanta facultati ale subiectelor raportului juridic de a actiona intr-un anumit fel sau de a cere celuilalt sau celorlalte subiecte o atitudine corespunzatoare si de a beneficia  de protectia si sprijinul statului in realizarea pretentiilor legitime.

       Drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru cetateni, inscrise ca atare in constitutie, aceast 949f59j a fiind cea mai importanta trasatura. J.J. Rousseau, in celebrul Discurs asupra originii si fundamentelor inegalitatii intre oameni, sublinia ca drepturile omului sunt daruri esentiale ale naturii, de care nimeni nu se poate atinge in nici un fel. Unii au denumit drepturile individuale ca libertati necesare, altii ca drepturi esentiale.

        Drepturile fundamentale sunt definite ca acele drepturi consacrate de Constitutie si care sunt determinante pentru statutul juridic al cetateanului. Anumite drepturi subiective, datorita importantei lor, sunt selectate pe criteriul valoric si inscrise  ca drepturi fundamentale. Drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru cetateni, pentru viata, libertatea, personalitatea lor. Caracterul de drepturi esentiale il dobandesc in raport cu conditiile concrete de existenta ale unei societati. Un drept subiectiv poate fi considerat esential si deci fundamental intr-o societate data, dar isi poate pierde acest caracter in alta societate. Drepturile fundamentale pot fi explicate numai daca sunt analizate in interdependenta lor cu celelalte fenomene, indeosebi cu realitatile economice, sociale si politice din fiecare tara.