va rog ajutati ma am nevoie sa imi scrieti povestea unui bob de grau
Răspunsuri la întrebare
Bobul de grau
Afost odată un bob de grâu. Lipsit de griji şi fericit, locuia împreunăcu familia lui într-un sac mare de cânepă. Sacul, la rândul lui, stătuse toatăiarna în cămara unui ţăran.Acum, când primăvara cu suflarea ei blândă şi caldă trezi la viaţăîntreaga suflare, ţăranul nostru prinse boii la car, ridică sacul în car şi porni pe câmp, la semănat.Bobul nostru fu trezit de hurducăturile carului tras de boi ce se apropiade tarlaua proaspăt arată. Bobul nu pricepu ce se întâmplă, aşa că, se hotărîsă aştepte cu răbdare.O mână puternică deschise gura sacului, luă un pumn de boabe şi leazvârli voios în vânt. În curând îi veni rândul şi micului nostru bob plăpând.El simţi cum zboară între cer şi pământ, apoi căzu într-un loc umed şi strâmt.Tare întunecos şi rece era aici. A privit de jur-împrejur, şi-a strigatfraţii, prietenii … nimeni nu l-a auzit, nimeni nu i-a răspuns. Singur şi trist, bobul se închise in căsuţa lui. Un spin vânăt se apropie de bob şi-i zise:,, În Pământ ai ajuns, în Pământ vei muri, Soarele nu-l vei privi!”Un strop de ploaie il încurajă să nu-şi piardă nădejdea. Şi în timp cestropul îl mângâia duios, bobului îi căzu mantia de pe umeri şi începu să seînalţe. Dar o piatră stătea în calea lui şi oricât a încercat el s-o împingă, n-areuşit.Spânul cel vânăt s-a apropiat din nou de bob şi i-a zis:,,În Pământ ai ajuns, în Pământ vei muri, Soarele nu-l vei privi!”O cârtiţă, tocmai se trezise din lungul somn de iarnă şi căuta ceva demâncare. Ea trecu chiar prin faţa bobului şi dădu piatra cea mare la o parte.Văzând drumul liber, bobul continuă să se înalţe. În scurt timp ajunsela un strat de pământ argilos prin care nu reuşea să străbată.Spânul cel vânăt se apropie din nou şi şopti:,,În Pămînt ai ajuns, în Pământ vei muri, Soarele nu-l vei privi!”Bobul stătea descurajat. Să se întoarcă? Nu era chip. Să merargă maideparte? Nu avea destulă putere.Dar, ca şi cum ar fi auzit gândurile bobului, o râmă işi făcu drum într-acolo şi deschise prin stratul tare de pământ un coridor, chiar pe măsura bobului.Uimit, bobul îşi adună ultimele forţe şi se înălţă mai departe. În sfârşitieşi la suprafaţă. Sfântul Soare îl aştepta. Bobul de grâu radiind de bucurieîşi înâlţă braţele în semn de recunoştinţă şi deodată, în jurul lui îşi văzu fraţiişi prietenii de care fusese atâta vreme despărţit.Aceştia, ca şi el, purtau acum haină nouă, de sărbătoare – haina invierii
Sper ca te am ajutat:)