Limba română, întrebare adresată de nustiuuuuu, 9 ani în urmă

va rog, am nevoie de un comentariu pentru poezia "Freamat de codru" de Mihai Eminescu?

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de YOUYOUYOUYOU
34
 Freamăt de codru poate fi inclusă în universul eminescian atât la tema natura, cât şi la temaiubirea, fiindcă primele sale strofe sunt structurate pe sentimentul naturii, interferat cu sentimentul iubirii. Ultimele două strofe, prin sentimentele de melancolie şi tristeţe, aduc o apropiere de trăsăturile unei elegii.Sensibilizarea cititorului se realizează, în primele trei strofe, prin imagini vizuale şi auditive, care iradiază sentimentul naturii, imagini reprezentative pentru modelul metonimic eminescian: „ Tresărind scânteie Iacul/Şi se leagănă sub soare”, „Las aJeanul să mă fure”, „Apa sună somnoroasă”, „Ea în valuri sperioase/Se azvârle”, „Şi vorbesc cu-atât de multe / înţelesuri”, fiindcă poetul simte nevoia să sugereze cu subtilitate raportul dintre om şi univers. De aceea, tot prin subtile metonimii, sugerează sentimentul de iubire, atribuind cucului întrebarea: —„Unde-i sora/Viselor noastre de vară?”, dar şi din compararea iubitei cu o zână: „Mlădioasă şi iubită/Cu privirea ostenită/Ca o zână să răsară/Tuturora”.Tot printr-o metonimie, sentimentul de iubire este transferat teiului: „ Teiul vechi un ram întins-a,/Ea să poată să-1 îndoaie/Ramul tânăr vânt să-şi deie/Şi de braţe-n sus s-o ieie/Iară florile să ploaie/Peste dânsa” fiindcă teiul este o subtilă ipostază a eu-lui poe­tic, ca şi izvorul: „Se întreabă trist isvorul:/— „Unde mi-i crăiasa oare?/Părul moale despletindu-şi,/Faţa-n apa mea privindu-şi/Să m-atingă visătoare/Cu piciorul?”
Alte întrebări interesante