Va rog caracterizare lui Liviu din Pumn de fier de Mircea Precajean. .
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Liviu Rebreanu este unul dintre creatorii romanului românesc interbelic
obiectiv, de inspirație realistă. O creație reprezentativă a acestui autor o
constituie romanul Ion, publicat în anul 1920, capodoperă a genului epic, ce
înfățișează universul rural de la începutul secolului al XX-lea, când problema
principală a satului transilvănean era dorința de a avea pământ. Romanul Ion
este structurat în două părți – ,,Glasul pământului” și ,,Glasul iubirii” – cu titluri
ce trasează coordonatele evoluției interioare a personajului principal și eponim,
Ion, un tânăr sărac, care pendulează între Ana Baciu (fata urâtă, dar bogată) și
Florica (frumoasa fată săracă). Aceste două părți însumează 13 capitole, număr
nefast și anticipativ pentru sfârșitul tragic al personajului Ion.
Acțiunea romanului se centrează pe lupta unui tânăr sărac de a obține
pământ și pe consecințele actelor sale. El reprezintă, în acest roman obiectiv de
factură realistă, tipologia arivistului, adică a celui care vrea să se îmbogățească
prin mijloace necinstite. Totuși, personajul depășește această tipologie,
impunându-se ca un personaj „rotund”, ce are însușiri contradictorii, fiind
viclean și naiv sau brutal și sensibil. Inițial, dotat cu suficiente calități, în goana
sa după pământ, Ion Pop Glanetașu se dezumanizează, renunță la Florica, chiar
dacă o iubea, și o seduce pe Ana, fata lui Vasile Baciu, convins că prin căsătoria
cu aceasta va obține un loc în rândul bocotanilor satului Pripas.
Portretul personajului Ion este realizat prin mijloacele caracterizării
directe și indirecte, autorul insistând, în special, pe latura sa morală. Astfel, încă
de la începutul romanului, naratorul precizează direct că, deși ,,sărac”, Ion era
,,iute și harnic ca mă-sa”, iubea pământul și se simțea înfrățit cu acesta prin
muncă. Prin intermediul altor personaje, tot prin caracterizare directă, Ion este
văzut din perspective diferite, pentru că doamna Herdelea îl consideră ,,băiat
cumsecade”, ,,harnic”, ,,săritor”, ,,isteț”, preotul Belciug îl vede ca pe ,,un stricat
și-un bătăuș, și-un om de nimic”, iar Vasile Baciu îl numește ,,hoț”, ,,tâlhar”