Question

Va rog mult ajutati-ma cu,cateva cazuri despre delincventa juveniala si un text pe baza caruia sa fie niste intrebari despre delincventa juveniala.

Answer 1

Delincvenţa reprezintă un fenomen firesc în existenţa unei societăţi reprezentândun element intrinsec al progresului societăţii din punctul de vedereal regulilor ce o guvernează.Evoluţia societăţii atrage după sine evoluţia delincvenţei care, la rândulei, determină evoluţia societăţii, creând astfel un perpetuum mobile realal cărui mecanism pare imposibil de oprit.160Cum pot fi delincvenţii minoriresuscitaţi ca indivizi normali? Iată problema la care ne propunem să găsimrăspuns în cele ce urmează.Delincvenţa juvenilă nu reprezintă un fenomenizolat guvernat de propriile legi şi generat de cauze speciale, ci reprezintă unsegment al fenomenului general al criminalităţii. Or, în opinia cercetătoruluifrancez Fr. Simianad, a explica un fapt înseamnă a înţelege motivele pentrucare se produce, prin identificarea cauzei sale determinante.161În general, resocializareainfractorilor reprezintă un proces extrem de dificil, în care şanselede reuşită sunt extrem de reduse, cauzele acestui rezultat fiind multiple.În primul rând, ne referim la acea ostilitate pe care infractorul o resimteşi în mod egal o exprimă faţă de societate, ostilitate generată de frustările acumulateîn perioada petrecută în inchisoare.În al doilea rând, este vorba despre acel fenomen de respingere cu carese confruntă la ieşirea din penitenciar de către membrii societăţii, exprimaîn mod făţiş prin refuzul acceptării în grupurile sociale prin excluderea de laobţinerea de slujbe, precum şi prin tratamentul dispreţuitor la nivelul şi cuprivire la individul respectiv.O altă cauză este handicapul reprezentat de modalităţile de obţinere amijloacelor de existenţă care-l determină să recurgă la săvârşirea de noi faptepenale, întrucât pe această cale se pot obţine mult mai uşor cele necesare decâtîn cazul în care ar munci.Nu mai puţin importantă, în opinia noastră, este şi ruperea legăturilor cufamilia din care face parte şi în mod implicit lipsa unui loc de muncă în careinfractorul să se poată încadra după ieşirea din penitenciar.162Astfel, de cele mai dese ori infractorul este negat de către familia dincare face parte, considerându-se că prevenţia sa va genera noi probleme.Devianţii stigmatizaţi – adică etichetaţi şi excluşi – vor fi constrânşi săelaboreze soluţii ce le vor permite să supravieţuiască respingerii.163Cercetătorul american E. M. Lemert a propus termenul de “deviant secundar”,pentru a-l desemna pe acela care trebuie să se adapteze unor reacţiistigmatizante. Dacă şi-a pierdut locul de muncă şi toate uşile îi sunt închise,el ar putea fi împins spre furt pentru a-şi satisface nevoile. Dacă dispreţul şiostilitatea care marchează raporturile sale cu conformiştii i se vor părea preagreu de suportat, el va prefera să comunice cu devianţi ca şi el.164În mod evident aceste cauze generale se regăsesc şi în ceea ce priveştesituaţia minorului infractor, întrucât, explicând criteriile vârstei, acesta reprezintădoar un alt autor de infracţiuni.Dacă, însă, în ceea ce priveşte infractorii majori, în general, resocializareanu cunoaşte şanse mari de succes, suntem de părerea că în ceea ce priveştesegmentul minorilor există multe premise ca acţiunea de reintegrare să fieîncununată de succes .Astfel, considerăm oportună elaborarea unei politici concrete în acestdomeniu, care să aibă următoarele obiective:• modificarea percepţiei societăţii cu privire la delincvenţa juvenilă în sensul dezvoltării unei atitudini mai înţelegătoare faţă de delincvenţi;• reeducarea tinerilor în spiritul valorilor tradiţional acceptate de societateşi determinarea lor pentru conformarea la regulile sociale;• dezvoltarea de servicii publice în scopul creării de facilităţi pentru tineriîn general şi acordării unui tratament nedescriminator pentru toţicopiii;• dezvoltarea unei reţele puternice de şcoli postgimnaziale, în care să fieatraşi toţi tinerii al căror nivel de pregătire şcolară şi aptitudini nu suntde natură a constitui un avantaj pentru continuarea instruirii în instituţiilede învăţământ liceal;• conceperea de programe şi activităţi de natură să contracareze influen-ţele negative pe care le exercită anturajul asupra tinerilor prin reducereala maximum a intervalelor de timp de care aceştia dispun în modlibera