VA ROG URGENT DAU COROANA
Răspunsuri la întrebare
Era o zi de la începutul verii. Fereastra clasei era deschisă larg, iar noi aveam oră de lectură. Venise rândul colegului Alexandru să povestească ceva.
În timp ce toți ascultam fascinați povestea – pe care Alexandru tocmai o inventa – despre un fulg de zăpadă rătăcit în văzduh şi o vrăbiuță guralivă, pe marginea pragului de la uşa clasei, a mişcat ceva griicios şi chițcăitor.
Toți ne-am îndreptat privirile spre pragul uşii. Nu înțelegeam ce mişca acolo…
Părea a fi un şoricel. Avea un căpuşor mic cu urechiuşe rotunde şi albicioase. Ochişorii îi luceau ca două picături de rouă din dimineți de primăvară. Emilia a observat că şoricelul acesta e vărgat şi are o codiță foarte scurtă. Corina s-a speriat şi a început să plângă. Elena s-a urcat numaidecât cu picioarele pe scaunul de lângă cuier. Raul şi Alin s-au repezit să prindă ciudata vietate. Doar Alexandru îşi continua, liniştit, povestea, deşi nimeni nu-l mai asculta…
Şoricelul a fugit sub biroul pe care avem calculatorul şi imprimanta.
Zâmbind, doamna ne-a atras atenția:
– Copii, să-l ascultăm, totuşi, pe Alexandru!
Elena, Nelu şi Cosmina au strigat în cor:
– Da! Să-l ascultăm!
– Şi… de ce se necăjea vrăbiuța? Ce voia ea de fapt? – a întrebat, curios, Amil.
În acel moment, clopoțelul a sunat sfârşitul orei, iar şoricelul cel năzdrăvan şi-a luat avânt, a sărit pe fereastră şi… dus a fost…
Răsuflând uşurat, Alexandru şi-a încheiat povestea: – Vrăbiuța voia mai multă atenție din partea copiilor!!!
Sper că te am ajutat!
Coroana?
Data viitoare
Era o zi de luni si soarele rasarea in timp ce eu ma trezeam incet , stiind ca trebuie sa merg la scoala.
Dupa ce m-am imbracat ,mi-am facut ghiozdanul si mi-am pus un pachet de mancare.Eram foarte entuziasmata pentru ziua de azi deoarece trebuia sa facem alegeriile pentru comitetul clasei si eu voiam sa particip, dar nu stiam daca colegii m-ar dorii ca si presedinte al clasei.
Am ajuns la scoala si imi vad colega de banca Anabela si in graba merg sa o intreb daca vrea sa participe la alegeriile de azi.
-Hei, Anabela, astazi vei participa la alegerii?
-Nu stiu, nu prea ma intereseaza, daca ma aleg colegii.Dar tu vrei? Pentru ca pari foarte bucuroasa.
-Da chiar imi doresc sa fiu presedinta clasei, ar fi genial.
-Atunci am sa votez pentru tine daca nu sunt nominalizata.
-Iti multumesc!
Dupa spusele Anabelei am ramas cu un ranjet pe fata.
A venit ora alegeriilor si eram gata.Toata lumea si-a facut prezentariile pentru alegerii, Anabela a fost votata asa ca stiam ca am cu un vot mai putin dar asta nu m-a demoralizat deoarece am o relatie destul de decenta cu toata lumea din clasa.
Doamna diriginta a inceput numararea si Carla avea cinci voturi, Andrei trei voturi, eu aveam sapte voturi si Anabela opt voturi.
Intradevar eram putin suparata dar eram bucuroasa pentru prietena mea, mereu exista si data viitoare
COROANA TE ROG!