Va roog mult mult.De argumentat ca Vant Strain este un pastel.Maxim 30 de randuri.
Răspunsuri la întrebare
Poezia 'Vant strain', care face parte din volumul 'Hore' al lui Tudor Arghezi infatiseaza un tablou de natura in care este protagonist vantul 'personificat'. Plin de miscare, acest element al naturii este privit dintr-o dubla perspectiva: de prieten si de dusman al omului. Accentul cade pe ipostaza de adversitate, de dusmanie a vantului, a carui forta surprinzatoare poetul o hiperbolizeaza.
Daca vantul este principala componenta a acestui tablou de natura, accentul cade pe latura nebanuita, dusmanoasa a acestuia. Vantul 'strain' se arata ostil omului, forta lui dezlantuita zdruncina echilibrul naturii si inspaimanta. Poetul incearca sa zugraveasca aceasta forta necunoscuta, ascunsa a stihiilor naturii, care rascolesc si ameninta intreg universul. Chiar forma nearticulata a substantivului contine in ea aluzia la o ipostaza mai putin cunoscuta omului, accentuata de epitetul 'strain' pe care poetul o prezinta intr-un tablou tumultuos.
Prima parte contureaza imaginea prietenoasa a vantului integrata intr-un tablou
calm de natura campeneasca. Vantui 'mic' si bland ('bun') este un prieten al omului, il ajuta (epitetele personificatoare sunt sugestive). Caracterul benefic al acestuia il surprinde poetui printr-o enumeratie de activitati din universul rural: 'ma cruta', 'Merge-ncet dupa caruta', 'mana boii', si-i 'dejuga la popas'. Printr-o expresiva metafora poetul il numeste considerandu-l copilul cel bun al taranului: 'E copilul nostru bun'. Ca un fiu ascultator, el il ajuta pe taran in muncile sale, insotind caruta, manand sau dejugand boii, sau in treburile gospodaresti: 'Sufla-n foc si in ceaun'. Toata aceasta succesiune de imagini este o expresie a comuniunii omului cu natura, subliniata si de utilizarea adjectivului posesiv 'nostru'. El isi arata firea calma si domoala sugerata prin epitetele ce caracterizeaza actiunile: 'merge-ncet”; 'Mana boii grei la pas'. Acest fiu mai mic ('vantul nostru mic') este cuminte si intelegator: 'Vantui nostru mic ma cruta'. Poetul se asociaza si el acestei familii de tarani, iar vantul pare fratele sau mai mic care-l intelege si-l ajuta ('ma cruta') in treburile gospodaresti. Ritmul lent al miscarii carutelor, al boilor, imaginea popasului si a ceaunului pregatit pentru masa contureaza un tablou cald, al intelegerii si armoniei simple de la fara.