Vreau sa traduceti un text în limba engleză (dau coroniță primei traduceri) ESTE FOARTE URGENT !!! :
După o vară fierbinte cu zile lungi și senine, toamna își făcuse primele apariti. Porumbul era deja cules, câmpurile aveau o culoare maro aurie așteptând să fie culese.
Astăzi, cerul avea pentru prima dată în foarte mult timp o culoare care prevestea furtună.Eu eram în grădina bunicii mele, eram pe gânduri... Nu vroiam să plec din acel loc minunat unde îmi petrecutsem vara și prima parte a toamnei. Am senzația că plecarea mea va aduce o mare catastrofă naturala , ofilirea frunzelor . Aveam dreptate frunzele se vor ofili odată cu plecarea mea. Am luat în mână ultimul trandafir din grădina, am inspirat minunata sa aromă pentru ultima dată pe acest an și am oftat . Iarna cu nămeți săi uriași și cu haina sa albă urma să apară în scurt timp. Acest gând mă insenina puțin .
Se auzi un glas cunoscut, era mama, venise să mă cheme la masă. Am urmat-o linistita privind către trecuta vara care acum părea foarte departe, am lăsat tot în urmă și am urmat-o pe mama către viitorul care nu părea acum atât de trist și fără sens.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
After a hot summer with long, clear days, autumn had made its first appearances. The corn was already harvested, the fields were golden brown waiting to be harvested.
Today, the sky was for the first time in a long time a color that predicted the storm. I was in my grandmother's garden, I was thinking ... I did not want to leave that wonderful place where I had spent the summer and the first part of autumn. I have the feeling that my departure will bring a great natural catastrophe, the wilting of the leaves. I was right the leaves will fade with my departure. I took in the last rose in the garden, inspired its wonderful aroma for the last time this year and sighed. Winter with its huge bricks and its white coat was about to appear shortly. This thought taught me a little.
A familiar voice was heard, it was my mother, she had come to call me at the table. I followed her quietly towards the past summer which now seemed very far away, I also left behind and followed my mother to the future which did not seem so sad and meaningless now.