1.evidentiaza asemanarile si deosebirile dintre Legenda Olimpului si Adam si Eva
2.Creaza o legenda in care sa alati cum a fost creat omul pe pamant
3.descrie in 4-6 randuri cum al arata pamantul fara oameni si animale
VA ROG REPEDE
VA ROG URGENT
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
Eu nu pot decat sa fac 2 si 3 .. 1 ... mai incerci singura:
Odata, demult, doamna Luna si domnul Soare stateau amandoi pe cer si intr-o parte era zi si intr-o parte noapte, dar niciodata nu se separa noaptea de zi.Soarele iubea foarte mult Luna si erau de nedespartit. Luna se indragostise de o stea mare si argintie care sclipea mereu pe cer. Soarele isi daduse seama pana la urma ca Luna se indragostise de altcieva si se infurie, vrand s-o aiba pe Luna numai pentru el.Atunci, Soarele revoltat ca Luna nu il iubeste cum si-ar fii dorit el, se duce la domnul Stea si il arde, ramanand doar niste praf de stele.Vantul lua grauncioarele de praf de stele si le asternu intr-o gropita. Luna, afland de fapta Soarelui, incepu sa planga fara oprire si lacrimile ei, afundara grauncioarele in pamant.Vantul, sufla niste pamant peste locul in care se afla praful de stele, acoperindu-l.Dupa catva timp,Luna, furioasa ca Soarele distruse dragostea ei, se desparti de Soare ca sa nu se mai intalneasca niciodata. Ziua si noaptea erau despartite in sfarsit. Timpul trecu, iar Soarelui ii paru rau de fapta sa si tristetea lui, incalzea pamantul. Dupa catva timp,din groapa cu praful de stele rasarea o floricica argintie. Luna, observa ca floarea arata exact ca steaua arsa de soare. Ea, incepu sa aiba grija de micuta floare atata cat timpul ii permitea sa stea pe cer pana cand ii lua Soarele locul.Floarea crescu, iar in varf, crescuse un boboc inca nedesfacut, frumos si argintiu. Dupa mult timp in care avusese Luna grija de mica floare, observa ca micuta floare nu mai era asa de mica si ca bobocul incepea sa se desfaca. Ea se apropie de bobocel si vazu ca din el rasare un copilas cu o stea argintie in frunte. Luna observa ca acel copil era defapt steaua pe care o iubise demult. Timpul trecea, copilul crestea, si se facea din ce in ce mai frumos... de aici continua tu si mai baga ce stii , ca eu nu mai am idei.
3.Pamantul fara oameni si animale, ar fii pustiu si fara pic de viata. Lumea ar fii prea posomorata si sumbra.Copacii nu ar mai fii lafel fara pasarile care sa inbalsameze auzul cu cantecele lor vesele si jucause.Pamantul nu ar exista fara oameni si animale deoarece, nu ar fii decat o minge uriasa si plutitoare in spatiu, silentioasa.
Nu stiu daca o sa-ti placa , mai incearca sa modifici si tu ce poti , sper ca te-am ajutat , mi-am stors creierii pentru legenda aia originala.
Odata, demult, doamna Luna si domnul Soare stateau amandoi pe cer si intr-o parte era zi si intr-o parte noapte, dar niciodata nu se separa noaptea de zi.Soarele iubea foarte mult Luna si erau de nedespartit. Luna se indragostise de o stea mare si argintie care sclipea mereu pe cer. Soarele isi daduse seama pana la urma ca Luna se indragostise de altcieva si se infurie, vrand s-o aiba pe Luna numai pentru el.Atunci, Soarele revoltat ca Luna nu il iubeste cum si-ar fii dorit el, se duce la domnul Stea si il arde, ramanand doar niste praf de stele.Vantul lua grauncioarele de praf de stele si le asternu intr-o gropita. Luna, afland de fapta Soarelui, incepu sa planga fara oprire si lacrimile ei, afundara grauncioarele in pamant.Vantul, sufla niste pamant peste locul in care se afla praful de stele, acoperindu-l.Dupa catva timp,Luna, furioasa ca Soarele distruse dragostea ei, se desparti de Soare ca sa nu se mai intalneasca niciodata. Ziua si noaptea erau despartite in sfarsit. Timpul trecu, iar Soarelui ii paru rau de fapta sa si tristetea lui, incalzea pamantul. Dupa catva timp,din groapa cu praful de stele rasarea o floricica argintie. Luna, observa ca floarea arata exact ca steaua arsa de soare. Ea, incepu sa aiba grija de micuta floare atata cat timpul ii permitea sa stea pe cer pana cand ii lua Soarele locul.Floarea crescu, iar in varf, crescuse un boboc inca nedesfacut, frumos si argintiu. Dupa mult timp in care avusese Luna grija de mica floare, observa ca micuta floare nu mai era asa de mica si ca bobocul incepea sa se desfaca. Ea se apropie de bobocel si vazu ca din el rasare un copilas cu o stea argintie in frunte. Luna observa ca acel copil era defapt steaua pe care o iubise demult. Timpul trecea, copilul crestea, si se facea din ce in ce mai frumos... de aici continua tu si mai baga ce stii , ca eu nu mai am idei.
3.Pamantul fara oameni si animale, ar fii pustiu si fara pic de viata. Lumea ar fii prea posomorata si sumbra.Copacii nu ar mai fii lafel fara pasarile care sa inbalsameze auzul cu cantecele lor vesele si jucause.Pamantul nu ar exista fara oameni si animale deoarece, nu ar fii decat o minge uriasa si plutitoare in spatiu, silentioasa.
Nu stiu daca o sa-ti placa , mai incearca sa modifici si tu ce poti , sper ca te-am ajutat , mi-am stors creierii pentru legenda aia originala.
Alte întrebări interesante
Chimie,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă