4.Ce stii despre viata economica a geto-dacilor? 5. Ce au preluat geto-dacii de la : - celti -greci 6. Ce orase colonii au fost intemeiate de greci in Dobrogea ? 7. Cand a cunoaste societatea geto-dacica o perioada de apogeu? ( in ce secole) 8. Cand a domnit regele Burebista ?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
4. Civilizația și cultura dacilor a avut în spațiul carpato-dunărean o dezvoltare de câteva sute de ani și a atins nivelul cel mai înalt în perioada sec. I î.H. - sec. I d.H.
Formațiunea social-economică geto-dacă era cea de tipul obștii sătești, a proprietății colective a pământurilor. Dar alături de proprietatea comună funciară exista și proprietatea privată a comatilor, precum și proprietatea privată a regelui, a nobililor și a preoților. Teoretic, pământul aparținea monarhului. Comatilor le rămânea tripla obligație față de stat (a plății dărilor, a participării la lucrările publice și a satisfacerii obligațiilor militare).
La prea puținele date transmise de autorii antici cu privire la economia geto-dacilor se adaugă mărturia istoricului got Iordanes (sec. VI e.n.), care în Istoria și originea geților, folosind și lucrarea (pierdută) a contemporanului său Cassiodor, scrie că geții au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor și aproape egali cu grecii, și după cum relatează Dio Chrysostomos, care a compus istoria și analele lor în limba greacă. Dio a fost un filosof și rector grec (cca 40-112), care, proscris de împăratul Domițian, a trăit printre geți, lăsând și câteva informații asupra lor. Oricum, atât textele sporadice ale autorilor antici, cât și descoperirile arheologice conduc la concluzia că, sub raportul dezvoltării economice și sociale, civilizația geto-dacilor era mult mai înaintată decât cea, de pildă, a germanilor.
5. celti:roata olarului, tehnici de metalurgie a
fierului
greci: moneda, alfabetul, elemente de
arhitecturà, tehnica de ornamentare a vaselor
6. In perioada secolelor Vil - VI 1. Hr., teritorile
traco-getice au intrat în sfera de interese a
grecilor gi, ca o consecintà a acestui fapt, au luat
fiintà Histria, Tomis si Callatis - coloniï grecesti
amplasate pe coasta dobrogeanà a Màrii Negre.
Acestea vor constitui focare ale civilizatiei
grecesti antice in luma traco-geto-dacicà.
Ctitorie a Miletului, Histria este cea mai veche
colonie de pe coasta de vest a Márii Negre,
intemeiatà, conform informatiilor transmise de
Eusebiu, in anul 657 1. Hr. De altfel, originea sa
milesianà este confirmatà si de Pliniu cel Bätrin
si Strabon. Dupà Pseudo - Scymnos,
intemeierea Histriei ar fi avut loc in timpul
pâtrunderii scitilor in Asia, adicà la finele
secolului al VIl-leaî. Hr. Cecilia Pasca,
muzeograf in cadrul Muzeului de Istorie
Nationalà si Arheologie din Constanta, a
subliniat faptul cà cercetàrile arheologice
desfàgurate in cetatea Histria au scos la luminà
ceramicà greacà de facturà rhodo-ionicà,
corinticà gi atticà, databilà în a doua jumàtate a
secolului al VIl-lea 1. Hr., venind sà confirme
informatiile oferite de Eusebiu.
7.
8. 82 î.Hr.- 44 î.Hr
Formațiunea social-economică geto-dacă era cea de tipul obștii sătești, a proprietății colective a pământurilor. Dar alături de proprietatea comună funciară exista și proprietatea privată a comatilor, precum și proprietatea privată a regelui, a nobililor și a preoților. Teoretic, pământul aparținea monarhului. Comatilor le rămânea tripla obligație față de stat (a plății dărilor, a participării la lucrările publice și a satisfacerii obligațiilor militare).
La prea puținele date transmise de autorii antici cu privire la economia geto-dacilor se adaugă mărturia istoricului got Iordanes (sec. VI e.n.), care în Istoria și originea geților, folosind și lucrarea (pierdută) a contemporanului său Cassiodor, scrie că geții au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor și aproape egali cu grecii, și după cum relatează Dio Chrysostomos, care a compus istoria și analele lor în limba greacă. Dio a fost un filosof și rector grec (cca 40-112), care, proscris de împăratul Domițian, a trăit printre geți, lăsând și câteva informații asupra lor. Oricum, atât textele sporadice ale autorilor antici, cât și descoperirile arheologice conduc la concluzia că, sub raportul dezvoltării economice și sociale, civilizația geto-dacilor era mult mai înaintată decât cea, de pildă, a germanilor.
5. celti:roata olarului, tehnici de metalurgie a
fierului
greci: moneda, alfabetul, elemente de
arhitecturà, tehnica de ornamentare a vaselor
6. In perioada secolelor Vil - VI 1. Hr., teritorile
traco-getice au intrat în sfera de interese a
grecilor gi, ca o consecintà a acestui fapt, au luat
fiintà Histria, Tomis si Callatis - coloniï grecesti
amplasate pe coasta dobrogeanà a Màrii Negre.
Acestea vor constitui focare ale civilizatiei
grecesti antice in luma traco-geto-dacicà.
Ctitorie a Miletului, Histria este cea mai veche
colonie de pe coasta de vest a Márii Negre,
intemeiatà, conform informatiilor transmise de
Eusebiu, in anul 657 1. Hr. De altfel, originea sa
milesianà este confirmatà si de Pliniu cel Bätrin
si Strabon. Dupà Pseudo - Scymnos,
intemeierea Histriei ar fi avut loc in timpul
pâtrunderii scitilor in Asia, adicà la finele
secolului al VIl-leaî. Hr. Cecilia Pasca,
muzeograf in cadrul Muzeului de Istorie
Nationalà si Arheologie din Constanta, a
subliniat faptul cà cercetàrile arheologice
desfàgurate in cetatea Histria au scos la luminà
ceramicà greacà de facturà rhodo-ionicà,
corinticà gi atticà, databilà în a doua jumàtate a
secolului al VIl-lea 1. Hr., venind sà confirme
informatiile oferite de Eusebiu.
7.
8. 82 î.Hr.- 44 î.Hr
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Engleza,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă