Limba română, întrebare adresată de Droptek, 9 ani în urmă

Ai socotit că soarele mai arde
Abia vreo cincisprezece miliarde
De ani... Numai atât? De azi pe mâne?
Şi-atunci, cu veşnicia cum rămâne?
Nu asta te opreşte să cugeţi mai departe!
Doar ştii că timpul n-are moarte.

Un calcul scurt, de două sau trei linii
 Şi-ai întrecut viteza banală a luminii.
 Ca-n mii şi mii de repezi răsfrângeri de oglinzi
 Ţi-e mintea străbătută de căutări rebele.
 Ai spune că şi mâna în sus când o întinzi

Ţi se lungeşte braţul pân-la stele.

 
Ai dat cu tifla ticăloasei sorţi,
 De-ameninţarea ei nu-ţi pasă,
 Şi-n timp ce spargi absurde porţi

Nici o sfială nu te mai apasă.

 
Şi când din lungi peregrinări
 Te-ntorci pe căi de raze şi de unde
 În lumea dinăuntru, a inimii profunde,
 Tot mai găseşti acolo întrebări.

1. Indica tema poeziei
a)natura terestra
b)omul de geniu
c)dragostea
d)calatoria

2. : Numeste o figura de stil care se intalneste in ultimele doua strofe


Răspunsuri la întrebare

Răspuns de jhon007
2
2 epitet. 1. Natura terestra
Alte întrebări interesante