Question

Am nevoieeee urgent de ajutorrrr! Ex 1 încercuit .

Answer 1

Draga jurnalule,
Ieri mi s-a intamplat ceva care mi-a schimbat cu totul cum vad lumea in care traim. Dar hai sa o iau de la capat pentru a-ti da ragaz si a intelege.
Inainte sa incep, as mai vrea sa stii ca nu e mare lucru, dar vazut prin ochii unui copil pare ceva nemaipomenit (si nu in sensul bun).
Deci, ieri mergeam spre magazin. Ca sa ajung acolo trebuie sa traversez intersectia mare din centru. Cand am inceput sa traversez, alaturi de ceilalti oameni, am vazut stand pe jos o batranica in carje. Ma rog, in carja, caci pe cealalta a scapat-o la vreun meteu langa ea. Eram singura care s-a dus sa o ajute. Eu. Copil de ... ani. Lumea trecea pe langa ea, si desi o vedeau, foarte putini ezitau inainte sa plece mai departe.
Nu mi-a venit sa cred cat de bepasatoare este lumea asta, si atunci mi-am promis sa nu ezit niciodata cand pot face ceva bun si cinstit.

Answer 2

                                                                            Marţi, 19 iunie 2018


                                                Moşul meu drag,


                 De oriunde eşti ştiu că mă vezi, mă auzi ... aşa că las cuvânt, că de, am ajuns la ale matale cuvinte: ,, râzi, copilă, că va veni timpul, când ochii vor lăsa mărgăritare, ..." şi eu săream iute: ,, cum adică mărgăritare?" ... iar matale, cum numai matale puteai rosti, privi, mângâia, îţi duceai vorba ...
                Şi, azi, am atins acel prag de care-mi ziceai:,, ... fata moşului, ţine minte, că multe sunt date omului, dar prin credinţă, nădejde, dragoste şi îndelungă răbdare, pe toate, toate omul le va birui, iar tu, eşti băiata moşului drag care  ..."
               Ehei, moşul meu bun şi drag!
               Multe au fost, cu ploaie şi foc, cu durere şi boabe-mărgăritare, cu soare mare, frumos, senin şi dulce răcoare, dar încă nu am acea stare a matale, de lăuntrică odihnă. Simt, simt că mi-s alta, că m-am maturit, aşa cum zicea bunica, dar ... de ce, de ce oameni-s haini, haini tot nu pricep?
Aşa ceva, atunci, nu mi-a dat prin minte a te întreba. Însă mai ieri, mi-a răspuns o băiată, cu păr bălai şi ochii ca cerul-Maya: ,, ... pentru că sunt oameni." Şi uimită am tăcut.
              Acum e soare ce-mbrăţişează cerul şi pământul, iar eu da, m-am maturit, trăirea-i deplină, dantelată tot în nădejde şi-n dragoste pentru că acum pricep: oamenii sunt şi cu slăbiciuni.

                                                                                            Braţe,

                                                                                                Aceeaşi