bibliografie lui Emil Garleanu
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
1878 — In noaptea de 4 spre 5 ianuarie se naste, la Iasi, Emil Gârleanu intr-o veche familii de razesi moldoveni din Gârleni, Bacau.
Tatal, colonelul Emanoil Garleanu (1846-1918) este fiul serdarului Dinca Gârleanu.
Mama, Pulheria, nascuta Antipa, de origine greaca.
Parintii se despart si copilul e lasat in grija unor matusi.
Clasele primare le urmeaza la scoala publica de baieti nr. 2 din Sararie, invatand dupa Povatuitorul copiilor al lui Ion Creanga.
1889 — In iunie absolveste scoala primara si intra la liceul din localitate, unde face numai primele trei clase.
1892 — In august se reinscrie in clasa I a Scolii de fii de militari din Iasi, unde este coleg cu Jean Bart.
Vacantele si le petrece la bunica sa, intr-un sat de langa Targul- Frumos, unde cunoaste indeaproape frumusetile naturii, folclorul, realitatile satului, oamenii din popor.
Dupa absolvirea Scolii de fii de militari intra la Scoala de artilerie, geniu si marina, unde invata numai un an si trei luni.
Trece la Scoala de Infanterie din Dealu Spirei, deoarece nu se impaca cu matematica necesara ca ofiter de marina.
1904 — Scoate revista "Fat-Frumos" care va iesi pana in 1906 si apoi in 1909.
1905 — Emil Garleanu publica primul sau volum de proza Batranii — schite din viata boierilor moldoveni.
1906 — Demisioneaza din armata deoarece nu i se aprobase casatoria, viitoarea sotie nu dispunea de dota impusa de regulamentele militare.
La 1 februarie Emil Garleanu paraseste Barladul, stabilindu-se la Bucuresti si dedicandu-se in intregime literaturii.
La 12 februarie Emil Garleanu se casatoreste cu Marilena Voinescu. A avut cu ea un singur copil, Rodica, pentru care scriitorul a nutrit o dragoste nemarginita, ei dedicandu-i volumul de schite Din lumea celor care nu cuvanta.
Anul 1906 este anul colaborarii lui Emil Garleanu la revista "Neamul romanesc" unde sprijinit de Nicolae Iorga devine secretar de redactie.
Moartea sa prematura, grabita de unii rauvoitori, care initiasera o intreaga campanie de calomniere a redutabilului director al Teatrului National din Craiova, a fost deplansa de marii scriitori ai timpului.
Postum ii mai apar cateva volume, printre care Visul lui Pillat (1915), O lacrima pe-o geana (1915), Privelisti din tara (1915).