Limba română, întrebare adresată de carloscosteaadrian09, 8 ani în urmă

„Calul, încă amețit de la fiertura de orz cu hamei, zbura haotic, în salturi dezordonate. Pentru domnul Ar senzația era una deloc plăcută, totul se învârtea în jur, de parcă ar fi fost în șaua unui căluț de lemn dintr-un carusel. Curând însă începu să se obișnuiască și urmă sfatul voinicului - privi doar înainte. Și se lăsă cuprins de o emoție nouă, unică și neașteptată. Ca și cum până atunci ar fi fost prizonier nu doar în tabăra Împăratului Verde, ci chiar în propria sa viață, în micul său glob de sticlă, iar acum ar fi simțit pentru prima oară gustul unei libertăți absolute.
Erau ceva mai sus de pâcla subțire a norilor, un abur ca o părere. Sau ca respirația încețoșată a urieșilor vechi din stele pe care și-i imaginau frații lor de pe pământ cum tropăie pe spinarea unor animale blănoase. Pâcla aceea care mirosea a ploaie reflecta toate luminile Tărâmului Nostru, dar și strălucirea lunii ce tocmai răsărise, în primul său pătrar.
După o vreme, Călătorul reuși, în sfârșit, să arunce o privire în jos fără să amețească. Prin spărturile dintre nori, Tărâmul Nostru se vedea ca-n palmă - dincolo de crestele teșite ale Munților Urieșilor se zărea luciul Apei Sâmbetei, la primul său ocol. Mai departe începea Zona Împădurită, cu sclipirile de argint ale Pădurii Ielelor și întunecimile misterioase și bizare ale Codrilor de Aramă. Spre miazănoapte scânteiau zăpezile veșnice ale Împărăției Frigului, unde locuia Sfânta Miercuri. Spre răsărit, silueta ca o matahală a unui masiv singuratic - muntele lui Sfarmă-Piatră, cu carierele lui de calcar; iar dincolo de el, smârcurile începeau să bolborosească și să fiarbă - acolo erau Vulcanii Noroioși. Iar spre miazăzi Călătorul putea ghici, ca o coadă solzoasă și încolăcită de balaur, al treilea ocol al apei, cel mai poluat dintre toate, apoi șesurile joase ale Câmpiei Scorpiei. Iar undeva, hăt departe, zări o negură compactă și se întrebă ce-o fi fost acolo, fără să știe că era, de fapt, norul de ceață și fum ce învăluia Cetatea de Scaune.” (Adina Popescu, O istorie secretă a Țării Vampirilor, vol.1, Cartea Pricoliciului, Editura Arthur, București, 2015, pp. 410, 412 )

Textul ↑



Imaginează-ți că ești în locul personajului. Fă o descriere subiectivă a ceea ce vezi, respectând informațiile din fragmentul dat, dar adăugându-le și altele

Da-u coroană ↑↑​

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de sserjyonerr
0

Răspuns:

-cu ce va pot ajuta este c descrierea subiectivă este la persoana 1 că și cum ai vb despre tine

Sincera sa fiu este un text și o lectură foarte buna și de bun gust .

----Eu sinceră dacă aș fi fost în locul calului nu ia fi permis da și stăpânul calului pe bună AR a trebuit să aibă destul crija de animalul lui în cazul nostru este calul că se spune că zburdin satele dezordonate .Așa că trebuia să îl țină în frâu și da aibă un program când sa iasă

__sper cate-am ajutat

Alte întrebări interesante