Cerinta: explicati utilizand legiile fizicii
M.ati putea ajuta cu macar 5 din 9?
Anexe:
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
1) Inertia este proprietatea obiectelor de a-si mentine starea in care se afla, sau de a se opune oricarei fel de schimbari in viteza de mergere sau directia de parcurs. Atunci cand sari din autobuz, tu tinzi sa iti schimbi starea din miscare liniara uniforma in fata in stare de repaus. Dar inertia te impinge sa mergi in aceeasi directie, cu o viteza mai redusa. Pentru a nu te rani, atunci mai faci cativa pasi pana cand viteza devine modica si atunci te poti opri.
Acelasi fenomen se intampla atunci cand alergi si te indrepti spre linia de sosire. Chiar daca treci linia de sosire, tot tinzi sa mai faci cativa pasi, nu te opresti automat la linie, tot pentru ca te aflai in alergare intr-o directie, si datorita inertiei, tot te mai mentii o vreme in miscare chiar daca vrei sa fii in repaus.
2) Praful este in stare de repaus pe covor. Atunci cand tu scuturi covorul, din inertie, praful ramane pe loc, si atunci iese din covor.
3) Atunci cand o locomotiva merge cu viteza pe calea ferata, sinele se vor opune miscarii prin forta de frecare, care va fi cu atat mai mare cu cat masa locomotivei este mai mare. Lucrul mecanic produs de forta de frecare se disipa prin caldura ce este absorbita de metalul din sine. Punctul de topire al aluminiului este 660 grade, deci pentru trenuri cu incarcatura foarte mare, supuse la temperaturi ridicate, pot duce la topirea acestora. Punctul de topire al otelului este de aproximativ 1500 grade, adica aproape de 2 ori si jumatate mai mare. Deci este mai rezistent la caldura decat aluminiul
4) Daca soferul ar pune o frana brusca, inertia i-ar impinge pe pasangeri sa se duca in directia de mers a autobuzului in fata cu viteza mare. Asta ar insemna ca s-ar propulsa in fata si s-ar rani. Atunci, soferul reduce viteza, ca atunci cand pune frana, persoanele tot sa fie impinse in fata, dar sa nu fie deranjate de asta, din vauza vitezei mici, si inertia va fi mica.
5) Pe o suprafata foarte lucioasa, forta de frecare este foarte mica. Este foarte usor pentru un obiect sa alunece. Atunci cand impingem cu pixul pe hartie pentru a scrie, hartia s-ar misca cu pixul, si nu am putea forma literele cu precizie. De aceea tinem cu o mana de hartie pentru a ne opune miscarii hartiei cu pixul si a mentine atunci foara static.
6) O alta manifestare a inertiei. Gardul in pozitie de echilibru este static. Atunci cand lovesti cuiul cu ciocanul, gardul se va legana in directia de lovire a ciocanului, dar apoi va tinde sa revina la pozitia de echilibru, adica se va intoarce spre cel care tine ciocanul. Aceste oscilatii continue fac avansarea foarte dificila. Daca este sprijinit din partea opusa, atunci pozitia sa va ramane statica, socul lovirii cuiului fiind absorbit de acea parte care sustine.
7) Masa vaporului este mult mai mare decat masa barcii. Fortele de tragere sunt proportionale cu masele obiectelor trase. Atunci cand pescarul trage de barca, forta de tragere este suficienta pentru a se misca pe el cu barca, dar nu este nici pe departe suficienta pentru a muta vaporul.
8) Forta este direct proportionala cu masa lor, cum a fost aratat si la punctul precedent. Dar viteza miscarii nu este data de forta, ci de acceleratia obiectului. Acceleratia reprezinta practic cat de mult a variat viteza intr-o anumita perioada de timp. Stim ca toate corpurile din vid sunt atrase de un obiect masiv(sa zicem pamant) cu aceeasi aceeleratie gravitationala g. Daca ambele corpuri au viteza initiala egala( in cazul acesta 0, ambele corpuri sunt in repaus), si au aceeasi variatie de viteza g, atunci viteza finala va fi aceeasi raportata la o perioada de timp. Deci corpurile vor cade la fel de repede. Atunci cand nu sunt in vid si exista forte de frecare, intr-adevar vor fi afectate in viteza de cadere.
9) Atmosfera nu se imprastie in regimul interplanetar datorita fortei gravitationale de atractie a Pamantului Totusi, alte planete precum Marte nu au atmosfera. Asta este datorita faptului ca Marte nu are aceeasi densitate ca a noastra: avand densitate mai mica, atmosfera poate sa scape de atractia planetei. Forta care o ajuta sa scape este forta centrifuga, care este direct proportionala cu viteza de rotatie a planetei. Daca planeta ar avea o viteza mai mare de rotatie, ar fi mai dificil sa isi mentina stratul de atmosfera.
Acelasi fenomen se intampla atunci cand alergi si te indrepti spre linia de sosire. Chiar daca treci linia de sosire, tot tinzi sa mai faci cativa pasi, nu te opresti automat la linie, tot pentru ca te aflai in alergare intr-o directie, si datorita inertiei, tot te mai mentii o vreme in miscare chiar daca vrei sa fii in repaus.
2) Praful este in stare de repaus pe covor. Atunci cand tu scuturi covorul, din inertie, praful ramane pe loc, si atunci iese din covor.
3) Atunci cand o locomotiva merge cu viteza pe calea ferata, sinele se vor opune miscarii prin forta de frecare, care va fi cu atat mai mare cu cat masa locomotivei este mai mare. Lucrul mecanic produs de forta de frecare se disipa prin caldura ce este absorbita de metalul din sine. Punctul de topire al aluminiului este 660 grade, deci pentru trenuri cu incarcatura foarte mare, supuse la temperaturi ridicate, pot duce la topirea acestora. Punctul de topire al otelului este de aproximativ 1500 grade, adica aproape de 2 ori si jumatate mai mare. Deci este mai rezistent la caldura decat aluminiul
4) Daca soferul ar pune o frana brusca, inertia i-ar impinge pe pasangeri sa se duca in directia de mers a autobuzului in fata cu viteza mare. Asta ar insemna ca s-ar propulsa in fata si s-ar rani. Atunci, soferul reduce viteza, ca atunci cand pune frana, persoanele tot sa fie impinse in fata, dar sa nu fie deranjate de asta, din vauza vitezei mici, si inertia va fi mica.
5) Pe o suprafata foarte lucioasa, forta de frecare este foarte mica. Este foarte usor pentru un obiect sa alunece. Atunci cand impingem cu pixul pe hartie pentru a scrie, hartia s-ar misca cu pixul, si nu am putea forma literele cu precizie. De aceea tinem cu o mana de hartie pentru a ne opune miscarii hartiei cu pixul si a mentine atunci foara static.
6) O alta manifestare a inertiei. Gardul in pozitie de echilibru este static. Atunci cand lovesti cuiul cu ciocanul, gardul se va legana in directia de lovire a ciocanului, dar apoi va tinde sa revina la pozitia de echilibru, adica se va intoarce spre cel care tine ciocanul. Aceste oscilatii continue fac avansarea foarte dificila. Daca este sprijinit din partea opusa, atunci pozitia sa va ramane statica, socul lovirii cuiului fiind absorbit de acea parte care sustine.
7) Masa vaporului este mult mai mare decat masa barcii. Fortele de tragere sunt proportionale cu masele obiectelor trase. Atunci cand pescarul trage de barca, forta de tragere este suficienta pentru a se misca pe el cu barca, dar nu este nici pe departe suficienta pentru a muta vaporul.
8) Forta este direct proportionala cu masa lor, cum a fost aratat si la punctul precedent. Dar viteza miscarii nu este data de forta, ci de acceleratia obiectului. Acceleratia reprezinta practic cat de mult a variat viteza intr-o anumita perioada de timp. Stim ca toate corpurile din vid sunt atrase de un obiect masiv(sa zicem pamant) cu aceeasi aceeleratie gravitationala g. Daca ambele corpuri au viteza initiala egala( in cazul acesta 0, ambele corpuri sunt in repaus), si au aceeasi variatie de viteza g, atunci viteza finala va fi aceeasi raportata la o perioada de timp. Deci corpurile vor cade la fel de repede. Atunci cand nu sunt in vid si exista forte de frecare, intr-adevar vor fi afectate in viteza de cadere.
9) Atmosfera nu se imprastie in regimul interplanetar datorita fortei gravitationale de atractie a Pamantului Totusi, alte planete precum Marte nu au atmosfera. Asta este datorita faptului ca Marte nu are aceeasi densitate ca a noastra: avand densitate mai mica, atmosfera poate sa scape de atractia planetei. Forta care o ajuta sa scape este forta centrifuga, care este direct proportionala cu viteza de rotatie a planetei. Daca planeta ar avea o viteza mai mare de rotatie, ar fi mai dificil sa isi mentina stratul de atmosfera.
Alte întrebări interesante
Chimie,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă